Laboratorul de Cercetări Juridice privind Noile Tehnologii - LCJNT

27/05/2026

🔐 LCJNT ESSENTIALS | 4/2026 - Requirements for High-Risk AI Systems

High-risk AI systems come with strict compliance obligations under the AI Act.

📌 Core requirements include:
• risk management
• data governance
• technical documentation
• record-keeping
• transparency
• human oversight
• accuracy & cybersecurity

⚖️ Objective: ensuring AI systems remain safe, traceable, understandable, and subject to meaningful human control.

🛡️ High-risk AI is not prohibited - but it must demonstrate compliance throughout the entire lifecycle.

15/04/2026

🔐 LCJNT ESSENTIALS | 3/2026 – AI Classification

Cum clasifici un sistem AI, pe scurt:
1️⃣ Este interzis? → dacă da, nu poate fi utilizat
2️⃣ Dacă nu → este high-risk? → domenii sensibile = obligații stricte
3️⃣ Dacă nu → transparență? → utilizatorii trebuie informați
➡️ Dacă nu se aplică nimic → low/minimal risk

📌 Regula-cheie:
Cu cât impactul asupra drepturilor, sănătății sau siguranței este mai mare, cu atât reglementarea este mai strictă.

📊 Screening rapid:
Context + Impact + Control = nivelul de risc

02/03/2026

🔐 LCJNT ESSENTIALS | 2/2026
📌 AI Act – Prohibited AI Practices & High-Risk AI Systems

Un nou ghid vizual elaborat de Laboratorul de Cercetări Juridice privind Noile Tehnologii (LCJNT) din cadrul Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, dedicat practicilor interzise și regimului juridic al sistemelor AI cu risc ridicat în temeiul AI Act.

📥 Ce trebuie să știi despre practicile interzise:
AI Act instituie interdicții clare pentru utilizări considerate incompatibile cu valorile Uniunii și cu protecția drepturilor fundamentale, printre care:
✅ sisteme AI subliminale sau manipulative;
✅ exploatarea vulnerabilităților unor persoane sau grupuri;
✅ sisteme de „social scoring”;
✅ predicția riscului infracțional bazată exclusiv pe profilare;
✅ colectarea nediferențiată a imaginilor faciale;
✅ recunoașterea emoțiilor în școli și la locul de muncă;
✅ categorisirea biometrică pe criterii sensibile;
✅ identificarea biometrică la distanță, în timp real, în spații publice (cu excepții strict reglementate pentru aplicarea legii).

📥 Garanții pentru utilizările permise în timp real:
În ipotezele limitate în care identificarea biometrică este admisă, se impun condiții cumulative: necesitate și proporționalitate, limitare temporală și geografică, evaluarea impactului asupra drepturilor fundamentale, autorizare prealabilă de către o autoritate judiciară sau independentă și înregistrare în baza de date a UE (cu excepții pentru urgențe).

📥 Ce înseamnă „high-risk AI systems”:
Sunt considerate cu risc ridicat:
✅ sistemele utilizate ca componente de siguranță ale produselor reglementate de legislația de armonizare a UE și supuse evaluării conformității de către terți;
✅ sistemele enumerate în Anexa III AI Act;
cu excepția situațiilor în care nu prezintă un risc semnificativ pentru sănătate, siguranță sau drepturi fundamentale (de exemplu, îndeplinesc o sarcină procedurală restrânsă ori au rol pur pregătitor).

📣 Distribuie acest material pentru a sprijini o înțelegere riguroasă a arhitecturii de risc instituite de AI Act și pentru a contribui la dezvoltarea unei inteligențe artificiale conforme cu standardele europene privind statul de drept și protecția drepturilor fundamentale.

07/02/2026

LCJNT ESSENTIALS | 1/2026

📌 AI Act – General Provisions
Laboratorul de Cercetări Juridice privind Noile Tehnologii (LCJNT) din cadrul Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, publică primul ghid LCJNT ESSENTIALS dedicat dispozițiilor generale ale Regulamentului european privind inteligența artificială (AI Act).

📥 Ce trebuie să știi despre dispozițiile generale ale AI Act:
✅ Obiectul și finalitatea regulamentului: un cadru unitar la nivelul Uniunii pentru o inteligență artificială centrată pe om, sigură și demnă de încredere;
✅ Domeniul de aplicare: actorii AI vizați (furnizori, utilizatori, importatori, distribuitori), inclusiv situațiile cu element de extraterritorialitate;
✅ Excluderi explicite, precum utilizările militare, securitatea națională, cercetarea științifică și utilizarea personală neprofesională;
✅ Clarificarea relației AI Act cu alte ramuri ale dreptului UE (protecția datelor, dreptul consumatorului, siguranța produselor, dreptul muncii);
✅ Introducerea obligației de AI literacy, impunând furnizorilor și utilizatorilor măsuri adecvate de formare și conștientizare, adaptate contextului de utilizare și impactului asupra persoanelor.

📣 Distribuie acest material pentru a susține o înțelegere corectă a fundamentelor juridice ale AI Act și pentru a contribui la dezvoltarea responsabilă a inteligenței artificiale în Uniunea Europeană.

06/02/2026

ICJ, prin CSDE și LCJNT a organizat primul Focus Grup din 2026, dedicat Opiniei comune EDPB-EDPS 1/2026 privind Propunerea de regulament în ceea ce privește simplificarea punerii în aplicare a normelor armonizate privind inteligența artificială (Omnibus digital privind IA)
În cadrul dezbaterii științifice organizate de Laboratorul de Cercetări Juridice privind Noile Tehnologii (LCJNT), participanții au analizat implicațiile propunerii legislative asupra relației dintre Regulamentul privind inteligența artificială și Regulamentul general privind protecția datelor, din perspectiva coerenței normative și a protecției drepturilor fundamentale.

Raportori:
- Conf. univ. dr. Nicolae Dragoș Ploeșteanu, UMFST
- Drd. Daniela Duță, cercetător asociat, Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române

Discuțiile au conturat următoarele direcții principale:
1. Simplificarea administrativă este justificată în contextul competitivității tehnologice europene, însă nu poate conduce la relaxarea garanțiilor privind viața privată și protecția datelor.
2. Extinderea posibilității de prelucrare a categoriilor speciale de date în scopul detectării și corectării biasului generează un risc complex, care impune aplicarea riguroasă a standardului de strictă necesitate, proporționalitate și minimizare.
3. Garanțiile juridice trebuie să opereze indiferent de clasificarea formală a nivelului de risc al sistemelor de inteligență artificială, pentru a preveni lacune de protecție.
4. Fenomenul deciziilor automatizate și al opacității algoritmice impune mecanisme efective de transparență, trasabilitate, intervenție umană și posibilitate reală de contestare.
5. Cooperarea structurată între autoritățile de protecția datelor, autoritățile de supraveghere a pieței și structurile competente în materia drepturilor fundamentale reprezintă o condiție pentru o guvernanță coerentă și eficientă.
6. Consolidarea alfabetizării în domeniul inteligenței artificiale, la nivel instituțional și profesional, constituie un element preventiv esențial pentru utilizarea responsabilă a tehnologiilor emergente.

Concluzia generală a dezbaterii evidențiază necesitatea menținerii unui echilibru normativ solid între stimularea inovării și protecția efectivă a drepturilor fundamentale, în cadrul arhitecturii juridice europene privind inteligența artificială.

Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române este instituție de drept public, cu personalitate juridică și autonomie financiară și managerială, subordonată Academiei Române. Constituit prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr.  4197 din 14 decembrie 1953, a fost organizat în...

04/01/2026

🔐 PRIVACY ESSENTIALS | 12/2025
📌 Remedies, Liability and Penalties
Ghidul elaborat de Laboratorul de Cercetări Juridice privind Noile Tehnologii (LCJNT) din cadrul Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, dedicat mecanismelor de remediere, răspunderii și sancțiunilor prevăzute de GDPR.

📥 Ce trebuie să știi despre remedii, răspundere și sancțiuni:
✅ Dreptul persoanelor vizate de a formula plângeri și de a beneficia de căi de atac efective în fața autorităților de supraveghere și a instanțelor;
✅ Posibilitatea reprezentării persoanelor vizate de organizații non-profit calificate, inclusiv în interes public;
✅ Dreptul la despăgubiri pentru prejudicii materiale și morale cauzate de încălcări ale GDPR și regimul răspunderii solidare a operatorilor și persoanelor împuternicite;
✅ Principiile aplicabile amenzilor administrative: caracter efectiv, proporțional și disuasiv;
✅ Nivelurile sancțiunilor administrative conform art. 83 GDPR, până la 10 milioane EUR sau 2% din cifra de afaceri globală, respectiv până la 20 milioane EUR sau 4%, în funcție de tipul încălcării.

📣 Distribuie acest material pentru a consolida înțelegerea consecințelor juridice ale nerespectării GDPR și pentru a promova o aplicare riguroasă a normelor de protecție a datelor în practică.

30/11/2025

🔐 PRIVACY ESSENTIALS | 11/2025
📌 Supervisory Authorities

Un nou ghid vizual realizat de Laboratorul de Cercetări Juridice privind Noile Tehnologii (LCJNT) din cadrul Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, dedicat rolului și responsabilităților autorităților de supraveghere în aplicarea GDPR.

📥 Ce trebuie să știi despre autoritățile de supraveghere:
✅ Fiecare stat membru trebuie să înființeze una sau mai multe autorități independente pentru monitorizarea aplicării GDPR;
✅ Acestea asigură conformitatea la nivel național și contribuie la aplicarea unitară a regulamentului în întreaga UE;
✅ Asigurarea independenței funcționale și instituționale este esențială pentru protejarea drepturilor persoanelor vizate;
✅ Autoritățile colaborează în cadrul mecanismului „one-stop shop”, inclusiv prin desemnarea unei lead supervisory authority în cazurile transfrontaliere;
✅ Au competențe investigative, corective, consultative și de autorizare, inclusiv posibilitatea de a emite sancțiuni și ordine obligatorii.

📣 Distribuie acest material pentru a sprijini o cultură a responsabilității și conformității în domeniul protecției datelor!

31/10/2025

🔐 PRIVACY ESSENTIALS | 10/2025
📌 Transfers of Personal Data
Un nou ghid vizual realizat de Laboratorul de Cercetări Juridice privind Noile Tehnologii (LCJNT) din cadrul Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române.
📥 Ce trebuie să știi despre transferurile de date personale:
✅ Condițiile în care pot avea loc transferurile în afara UE;
✅ Deciziile de adecvare și criteriile de evaluare aplicate de Comisia Europeană;
✅ Măsurile de protecție adecvate (SCCs, BCRs, coduri de conduită);
✅ Rolul autorităților de supraveghere și cooperarea internațională în aplicarea legislației privind protecția datelor.

📣 Distribuie acest material pentru a sprijini o cultură a responsabilității și conformității în domeniul protecției datelor!
Împreună construim un viitor digital sigur și centrat pe respectarea vieții private.

20/10/2025

📢 Conferință: „Protecția Datelor în România”, ediția a 2-a
Vă invităm la evenimentul organizat de Centrul de Studii de Drept European din cadrul Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române:
📅 21 octombrie 2025, ora 12:00
💻 Online
🔗 Detalii: https://evenimente.juridice.ro/58229/csde-conferinta-protectia-datelor-in-romania.html
Evenimentul reunește profesori, juriști și experți GDPR pentru a discuta cele mai noi provocări privind protecția datelor – de la responsabilitatea operatorilor la impactul inteligenței artificiale.

17/10/2025

📢 Institutul de Cercetări Juridice lansează noul site oficial – www.icj.ro.
Noul site oferă o interfață modernă, accesibilă și adaptată nevoilor comunității academice și juridice, facilitând accesul la informații privind activitatea științifică a Institutului, proiectele de cercetare, publicațiile, evenimentele și resursele juridice de specialitate.

🗓 Lansarea oficială: 31 octombrie 2025, ora 11:00
📍 Locație: Sala de Consiliu a ICJ, Casa Academiei

Evenimentul va reuni cercetători, profesori și colaboratori ai Institutului, marcând un nou pas în promovarea cercetării juridice românești.