Academia Română Filiala Cluj-Napoca

03/06/2026

FOTO

Deschiderea simpozionului internațional „Ultra omnes fines: studii supraregionale asupra fibulelor. De la Augustus la Valentinian”, organizat de Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca în colaborare cu Facultatea de Istorie si Filosofie UBB.

Simpozionul se desfășoară pe parcursul întregii săptămâni, conform programului disponibil aici: https://acad-cj.ro/Simpozionul%20international_Ultra%20omnes%20fines_Studii%20supraregionale%20asupra%20fibulelor_%20De%20la%20Augustus%20la%20Valentinian.html

Foto credit: Andreea Beatrix Pantiloi, Academia Română Filiala Cluj-Napoca

02/06/2026

În direct

Discurs de recepție „Laudă poeziei românești”, acad. Ion Pop

Critic literar, poet, scriitor și traducător, Ion Pop a fost profes...

02/06/2026

Academia Română – 160 de ani de la fondare

Academia Română Filiala Cluj-Napoca marchează acestă aniversare pentru-o serie de postări dedicată institutelor și centrelor sale de cercetare, care reflectă diversitatea și complexitatea activității științifice desfășurate aici.

Încheiem această campanie prin prezentarea Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca.

Biblioteca Academiei Române Cluj-Napoca reprezintă un proiect de suflet al acad. David Prodan, menit să construiască „o cetate a cunoașterii universale” și un refugiu pentru cultura amenințată. Înființată în 1950, filiala bibliotecii s a constituit prin preluarea unor fonduri valoroase — între ele Fondul Blajului și biblioteca lui Timotei Cipariu — salvând colecții eparhiale, bibliofile și biblioteci confesionale amenințate de vremuri. Aceste achiziții au transformat instituția într un depozit al „tezaurului de la Cluj”, asigurând rezistența patrimonială și sprijin pentru creatori marginalizați; aici și au găsit refugiu figuri marcante ale culturii române, precum Lucian Blaga, Nicolae Mărginean, Lascu Bal sau chiar acad. David Prodan însuși, a cărui prezență e sugerată și azi de biroul păstrat Îîn biblioteca noastră.

2. Din punct de vedere colecțional biblioteca este enciclopedică, acoperind istoria, literatura, teologia, științele exacte și ale naturii. Printre comorile sale se numără 178 de incunabule (1470–1500), peste 1.400 de cărți vechi românești — inclusiv Octoihul lui Macarie (1510), Palia de la Orăștie (1582) și Cartea românească de învățătură a lui Varlaam (1643) — și aproximativ 5.000 de volume din secolul al XVI lea, provenind de la tipografi renumiți (Plantin, Manutius, Elzevier etc.). Manuscrisele Școlii Ardelene (Samuel Micu, Petru Maior, Gheorghe Șincai) atestă contribuția esențială a acestora la cultura românească.

3. Fondurile orientale constituie un segment distinct și remarcabil: aproximativ 207 manuscrise arabe, persane și turcești, precum și aproape 1.000 de tipărituri din spațiul arabo islamic. Colecția lui Timotei Cipariu cuprinde 142 de manuscrise arabe și 45 în persană/turcă, incluzând capodopere precum fragmente din Shāhnāme cu ilustrații, un exemplar din Nahj al Balāgha și un manuscris din 1720 al Qaṣīda al Burda, toate bogat iluminate. Sunt prezente ediții princeps și lucrări fundamentale ale orientalismului european: prima ediție integrală a Coranului tipărită în Europa (Hinckelmann, 1694), traducerea latină a lui Marracci (1698), Thesaurus linguae arabicae (1632), Lexicon Arabico Latinum (1653) și tipărituri rare de la Typographia Medicea. Catalogul de carte veche islamică, recent editat, va fi continuat și va facilita accesul cercetătorilor. Biblioteca a preluat și alte fonduri semnificative: Biblioteca diecezană orădeană (280 manuscrise), Colecția Episcopiei romano catolice din Satu Mare, arhiva și biblioteca Muzeului Ardelean și bibliotecile confesionale clujene (liceale și monahale), toate integrate în patrimoniul filialei pentru conservare și studiu.

4. Incunabulele — 178 de titluri provenind din centre tipografice europene (Veneția, Sfântul Imperiu Roman, Strasbourg, Basel, Milano, Leipzig etc.) — acoperă domenii variate: teologie, literatură, știință, filozofie, istorie, retorică, drept și agricultură. Acest corpus oferă perspective asupra formării culturii tipărite, interconexiunilor între manuscris și tipar și asupra unității relaționale între teologie și știință în epocă.

5. În ultimii ani Biblioteca a demarat programe de digitizare și de deschidere publică: conferințe științifice, expoziții, workshopuri și proiecte de restaurare, urmărind transformarea din „depositum scientiae” în „scientiae communicatio ”. Scopul este integrarea în rețelele bibliotecii virtuale europene și dezvoltarea infrastructurii digitale și a laboratoarelor de conservare. Biblioteca Academiei Române — Filiala Cluj Napoca este un nucleu patrimonial de importanță națională și europeană: colecțiile sale — incunabule, cărți vechi românești, manuscrise ardelene și orientale, fonduri eparhiale și confesionale — constituie resurse esențiale pentru cercetare, conservare și promovarea unei cunoașteri integrale, a unui dialog prolific între teologie, știință și cultură pentru o societate sustenabilă, etică și generatoare de bunăstare și de zidire a unor noi generații ce se consolidează în adevăr.

Misiunea Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca este aceea de a promova cunoașterea integrală prin conservarea, cercetarea și valorificarea patrimoniului documentar, precum și prin facilitarea dialogului dintre știință, teologie și filosofie. Instituția urmărește transformarea statutului său dintr-un simplu depozit de cunoaștere (Depositum scientiae) într-un comunicator activ al acesteia (Communicatio scientiae), adaptat nevoilor societății contemporane. Prin proiecte de digitizare, integrarea în circuitul bibliotecilor virtuale europene și organizarea de conferințe, expoziții și workshopuri, biblioteca contribuie la dezvoltarea unui model educațional interdisciplinar. Totodată, susține restaurarea și conservarea fondurilor speciale și promovează accesul deschis la resursele sale, în vederea stimulării cercetării și inovării.

Activitatea editorială a instituției se reflectă într-o serie de publicații de prestigiu, precum revistele „Biblioteca și cercetarea”(1973-2004, 2007-2009), „ Études Bibliologiques / Library Research Studies” (2019-2026) și Anuarul „Școala Ardeleană”(2007-2012), dar și în numeroase volume de referință apărute sub egida bibliotecii. Dintre acestea se remarcă în mod deosebit lucrările coordonate de Ioan Chindriș, dedicate marilor corifei ai culturii române (Samuil Micu în mărturii antologice, 2010, Ioan Budai-Deleanu în mărturii antologice, 2012; Petru Maior în mărturii antologice, 2016), precum și ediția de importanță majoră Biblia Vulgata (Blaj, 1760–1761), aparută la editura Academiei Române în 2005.

Un loc important în cadrul acestei activități îl ocupă elaborarea de cataloage și instrumente bibliografice fundamentale pentru cercetare. Astfel, pot fi menționate lucrările Sidoniei Puiu și Dorei Daisa, Biblioteca lui T. Cipariu. Catalog (vol. I–V, 1990–1995), precum și catalogul realizat de Lucia Radu, Catalogul cărților din biblioteca lui Liviu Rebreanu (1985). De asemenea, contribuții semnificative în domeniul valorificării arhivelor culturale aparțin Ioanei Botezan, autoarea volumelor Arhiva Simion Bărnuțiu (1972) și Arhiva George Bariț (1974), precum și Mariei Ursuțiu, prin lucrarea dedicată Arhivei Victor Mihalyi de Apșa. În ceea ce privește bibliografiile, un reper esențial îl constituie lucrările realizate de Doina Curticean, Emil Pintea și Dora Daisa, reunite sub titlul Bibliografia literaturii române (1961–1965). Acestea includ volume dedicate folclorului, problemelor generale și presei (vol. I), precum și volume consacrate scriitorilor (vol. III–IV), publicate în 1996, oferind cercetătorilor un instrument indispensabil pentru studiul literaturii române din perioada menționată.

Prin aceste publicații, instituția își afirmă rolul esențial în conservarea, valorificarea și promovarea patrimoniului cultural și literar național, contribuind în mod decisiv la dezvoltarea cercetării științifice în domeniul filologiei și istoriei culturii, consolidându-și statutul de pol de excelență în cercetare, conservare și promovare a patrimoniului cultural european.

Informațiile ne-au fost oferite cu generozitate de către domnul director,
pr. prof. univ. dr. habil. Ioan Chirilă

Puteți descoperi mai multe detalii despre Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca prin accesarea linkului: https://bibliotecaacad-cj.ro/

29/05/2026

Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca al Academiei Române Filiala Cluj-Napoca, în parteneriat cu Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai, organizează în perioada 2-5 iunie 2026 simpozionul internațional „Ultra-omnes fines: studii supraregionale asupra fibulelor de la Augustus la Valentinian”.

Ceremonia de deschidere va avea loc marți, 2 iunie 2026, de la ora 14:00, în Aula „Regele Ferdinand I”, situată în clădirea Universității Babeș-Bolyai de pe strada Napoca, nr. 11, și se bucură de prezența acad. Doru Pamfil, președintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române. În cadrul ceremoniei vor mai lua cuvântul prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta, decanul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai și dr. habil. Coriolan H. Oprean, directorul Institutului de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române.

Evenimentul este dedicat studiului fibulelor din epoca romană și romană târzie, abordate dintr-o perspectivă supra-regională. Simpozionul reunește specialiști preocupați de analiza tipologică, cronologică, tehnologică și culturală a acestor artefacte, cu accent asupra circulației produselor finite, a rețelelor de producție și distribuție, precum și asupra semnificațiilor acestei categorii de artefacte.

Prin tematica abordată, simpozionul își propune să ofere un cadru de dezbatere asupra rolului fibulelor în înțelegerea mobilității, contactelor culturale, identităților și transformărilor sociale din epoca lui Augustus până în perioada lui Valentinian. Comunicările, susținute de cercetători din șapte state europene, vor aborda materiale provenite din diverse regiuni ale Imperiului Roman și din zonele aflate în contact cu acesta, punând accent pe comparații supra-regionale și pe metode actuale de analiză, clasificare și interpretare arheologică.

Programul simpozionului include, în data de 5 iunie 2026, o vizită de documentare la castrul roman de la Porolissum, în județul Sălaj. Comunicările științifice se vor desfășura în limba engleză, iar programul complet poate fi consultat prin accesarea linkului din primul comentariu.

28/05/2026

Biblioteca Academiei Române Cluj-Napoca a găzduit joi, 28 mai 2026, în Galeria de Artă „Academica” , conferința „Vocația ardeleană a mecenatului cultural național. Studiu de caz: Fundația Transilvania Leaders”, susținută de prof. univ. dr. Marius Bojiță, președintele Fundației Transilvania Leaders.

În prezentarea sa, profesorul Bojiță a definit mecenatul cultural ardelean drept „sprijinirea culturii și a educației fără a urmări un beneficiu economic direct”, subliniind că „modelul ardelean arată că durabilitatea culturală nu se construiește prin conjuncturi favorabile, ci prin asumare și continuitate, astfel, mecenatul cultural din Transilvania nu aparține doar trecutului, ci rămâne relevant și astăzi”.

În cadrul manifestării, a fost prezentată campania „Cititul unește”, desfășurată sub egida Fundației Transilvania Leaders și realizată de Editura Școala Ardeleană. Cu această ocazie, Fundația Transilvania Leaders a oferit Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca o donație de 150 de volume.

Evenimentul s-a înscris în seria proiectelor dedicate promovării culturii scrise și consolidării dialogului dintre mediul academic și societate și a propus o reflecție asupra tradiției ardelene a mecenatului cultural, precum și asupra rolului instituțiilor și elitelor intelectuale în susținerea culturii naționale, a educației și a patrimoniului spiritual românesc.

Credit foto: Andreea Beatrix Pantiloi, Academia Română Filiala Cluj-Naapoca.

28/05/2026

Academia Română – 160 de ani de la fondare

Academia Română Filiala Cluj-Napoca marchează această aniversare printr-o serie de postări dedicată institutelor și centrelor sale de cercetare, care reflectă diversitatea și complexitatea activității științifice desfășurate aici.

Astăzi, vă prezentăm, pe scurt, Observatorul Astronomic din Cluj-Napoca.

Colectivul de cercetare al Observatorului Astronomic clujean a fost înființat în anul 1951, în cadrul Filialei din Cluj a Academiei Române. Între anii 1961 și 1977, colectivul a funcționat în cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Ca urmare a unificării cercetării astronomice din România, în anul 1977, colectivul a fost inclus în cadrul Centrului de Astronomie și Științe Spațiale aparținând Institutului Central de Fizică din București. După o scurtă perioadă de tranziție între decembrie 1989 și martie 1990, colectivul de cercetare al Observatorului Astronomic revine în cadrul Filialei din Cluj-Napoca a Academiei Române, ca unitate afiliată a nou-înființatului Institut Astronomic al Academiei Române, prin Hotărârea Guvernului României nr. 211 din 03.03.1990. Intervalul de timp de 36 de ani scurs de atunci reprezintă o perioadă de mare stabilitate caracterizată printr-o dinamizare atât a activității de cercetare și o diversificare a acesteia, cât și a dezvoltării fără precedent a bazei materiale a Observatorului Astronomic Cluj-Napoca.

Observatorul Astronomic Cluj-Napoca este afiliat științific la Institutul Astronomic al Academiei Romane, institut unic în peisajul academic din România, acest fiind singurul institut care dezvoltă cercetări, competențe și abilitați în astronomie. Misiunea sa: excelența în cercetarea din domeniul astronomiei, astrofizicii, științelor spațiului și educația astronomică.

Prin natura sa, Astronomia este o ştiinţă esenţialmente interdisciplinară, o simbioză a științelor fundamentale. Acest specific stă la baza viziunii Observatorului Astronomic Cluj-Napoca, ca parte a Institutului Astronomic al Academiei. Conform acesteia, prin activitatea sa de cercetare teoretică şi observaţională, institutul nostru contribuie la înțelegerea Universului, a structurii, evoluției şi dinamicii stelelor, planetelor, sistemelor planetare extrasolare şi a galaxiilor.

Obiectivele principale ale Observatorului Astronomic din Cluj-Napoca sunt:
1. Studiul unor sisteme binare cu eclipsă observate de la sol sau în cadrul unor misiuni spațiale;
2. Studiul unor exoplanete și sisteme exoplanetare observate de la sol sau în cadrul unor misiuni spațiale;
3. Studiul pulsatoriu și asteroseismic al unor clase de stele variabile observate de la sol sau în cadrul unor misiuni spațiale;
4. Studiul variabilității curbelor de lumină, al perioadelor unor stele variabile pulsante și al unor sisteme stelare binare cu eclipsă (Cluj-Napoca);
5. Fotometria CCD multicoloră în sistemul Johnson-Kron-Cousins a unor stele variabile mediu și scurt periodice utilizând telescoapele de 30, 40 și 61 cm ale Observatorului din Cluj-Napoca;
6. Studiul planetelor extrasolare în sisteme simple și multiple;
7. Modelarea componentelor stelare și interstelare (praf, gaz și raze cosmice) ale galaxiilor;
8. Astrofizica roiurilor și a grupurilor de galaxii, materia întunecată a Universului – sinergii între astrofizica energiilor înalte și cea a energiilor scăzute;
9. Studiul dinamicii satelitare prin metode numerice;
10. Studiul metodelor de regularizare;
11. Studiul stabilității orbitelor planetare prin metode numerice;
12. Studii de arheoastronomie;
13. Dezvoltare de echipamente şi instrumentaţie astronomică; participarea la studii de instrumentaţie îmbarcată;
14. Automatizarea echipamentelor pentru achiziţia datelor astronomice;
15. Dezvoltarea de algoritmi şi lanţuri de procesare a datelor astronomice;
16. Studii privind metodica predării astronomiei.

Rezultatele activității colectivului de cercetători ai Observatorului Astronomic Cluj-Napoca s-au concretizat prin publicarea a numeroase studii apărute în reviste de specialitate prestigioase: Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, The Astrophysical Journal, The Astronomical Journal, Astronomy and Astrophysics, Astronomy and Astrophysics Supplement Series, Experimental Astronomy, Acta Astronomica, New Astronomy, Astrophysics and Space Science, Astronomische Nachrichten, Mathematics, Acta Astronautica, Sensors, Information Bulletin on Variable Stars, IEEE Transactions on Plasma Science, IEEE Transactions on Magnetics, The Minor Planet Bulletin, Classical and Quantum Gravity, Advances in Space Research, Annalen der Physik, Romanian Astronomical Journal.

IMAGINI
1. Statia_Feleacu_ansamblu.jpg
Stația de Observații Feleacu – vedere de ansamblu

2. Statia_Feleacu_Cupole_6m_PD10_noaptea.jpg
Vedere nocturnă a două dintre cupole

3. Telescop_61cm_Planewave_CDK24_A.jpg
Telescopul Planewave CDK24 cu diametrul de 61 cm

4. Telescop_40cm_LX200.jpg
Telescopul Meade 16” LX200 cu diametrul de 40 cm

5. AROC_T30_LX600.jpg
Telescopul Meade 12” LX600 cu diametrul de 30 cm

6. AROAC_T36_RASA36.jpg
Telescopul Celestron RASA 36 cu diametrul de 36 cm

27/05/2026

Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” a găzduit joi, 21 mai 2026, o manifestare dedicată culturilor din jurul Mării Negre. De la Institutul de Literatură din Sofia au luat cuvântul:

🔗 Yordan Lyutskanov: (𝑇𝑟𝑎𝑛𝑠-, 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑚-)𝑝𝑜𝑛𝑡𝑖𝑐 𝑜𝑡𝑖𝑢𝑚, 𝑚𝑖𝑠𝑝𝑙𝑎𝑐𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑎𝑛𝑑 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑡𝑖𝑣𝑖𝑡𝑦:
𝑓𝑟𝑎𝑚𝑖𝑛𝑔 𝑡ℎ𝑒 𝑟𝑒𝑠𝑒𝑎𝑟𝑐ℎ 𝑓𝑖𝑒𝑙𝑑 𝑎𝑛𝑑 𝑝𝑙𝑎𝑐𝑖𝑛𝑔 𝑡ℎ𝑒 𝐺𝑒𝑜𝑟𝑔𝑖𝑎𝑛 𝑚𝑜𝑑𝑒𝑟𝑛𝑖𝑠𝑡 𝑇𝑖𝑐𝑖𝑎𝑛 𝑇𝑎𝑏𝑖𝑑𝑧𝑒 𝑤𝑖𝑡ℎ𝑖𝑛 𝑖𝑡
🔗 Nikolai Zelev: 𝑇ℎ𝑒 𝑓𝑜𝑙𝑘𝑙𝑜𝑟𝑒 ℎ𝑒𝑟𝑜𝑖𝑧𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛 𝑜𝑓 𝑉𝑎𝑙𝑐ℎ𝑎𝑛 𝑉𝑜𝑦𝑣𝑜𝑑𝑎
🔗 Rebecca Gigli: 𝑁𝑒𝑤 𝑇𝑜𝑢𝑟𝑖𝑠𝑡 𝑅𝑜𝑢𝑡𝑒𝑠 𝑜𝑓 𝑡ℎ𝑒 𝐿𝑎𝑡𝑒 18𝑡ℎ 𝑎𝑛𝑑 𝐸𝑎𝑟𝑙𝑦 19𝑡ℎ 𝐶𝑒𝑛𝑡𝑢𝑟𝑖𝑒𝑠:
𝐶𝑟𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑖𝑛 𝑡ℎ𝑒 𝑇𝑟𝑎𝑣𝑒𝑙 𝐿𝑖𝑡𝑒𝑟𝑎𝑡𝑢𝑟𝑒 𝑜𝑓 𝑅𝑢𝑠𝑠𝑖𝑎𝑛 𝑁𝑜𝑏𝑙𝑒𝑠

Evenimentul este parte din proiectul 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐧𝐞, 𝐦𝐨𝐮𝐧𝐭𝐚𝐢𝐧 𝐚𝐧𝐝 𝐫𝐮𝐫𝐚𝐥 𝐨𝐭𝐢𝐮𝐦, 𝐦𝐨𝐭𝐢𝐨𝐧/𝐦𝐢𝐬𝐩𝐥𝐚𝐜𝐞𝐦𝐞𝐧𝐭, 𝐚𝐧𝐝 𝐜𝐫𝐞𝐚𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐲 𝐢𝐧 𝐭𝐡𝐞 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐞𝐬 𝐚𝐫𝐨𝐮𝐧𝐝 𝐭𝐡𝐞 𝐁𝐥𝐚𝐜𝐤 𝐒𝐞𝐚 (𝟏𝟕𝟏𝟎𝐬–𝟏𝟗𝟓𝟎𝐬), realizat în colaborare cu Institutul de Literatură al Academiei Bulgare de Științe. Coordonatorii proiectului sunt: CS II Ligia Tudurachi (pentru echipa română) și Prof. Dr. Yordan Lyutskanov (pentru echipa bulgară).

26/05/2026

𝐑𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆

Aflată într-o mobilitate de cercetare la Polska Akademia Nauk din Varșovia, ca parte a programului de schimb interacademic dintre Academia Română și Academia Polonă de Științe, CS I dr. Mihaela Gligor, de la Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române Filiala Cluj-Napoca, a fost invitată să susțină, miercuri, 27 mai 2026, la Departamentul de Teorie a Culturii din cadrul Institutului de Filosofie și Sociologie (IFiS PAN), prelegerea intitulată „Identity and Belonging in Contemporary Europe” (Identitate și apartenență în Europa contemporană).

26/05/2026

Biblioteca Academiei Române Cluj-Napoca vă invită joi, 28 mai 2026, începând cu ora 12, în cadrul Galeriei de Artă „Academica” (str. Mihail Kogălniceanu, nr. 12-14, parter) la conferința „Vocația ardeleană a mecenatului cultural național. Studiu de caz: Fundația Transilvania Leaders” susținută de prof. univ. dr. Marius Bojiță, președintele Fundației Transilvania Leaders.

În cadrul manifestării, va fi prezentată campania „Cititul unește”, desfășurată sub egida Fundației Transilvania Leaders și realizată de Editura Școala Ardeleană. Cu această ocazie, Fundația Transilvania Leaders va oferi Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca o donație de 150 de volume.

Evenimentul se înscrie în seria proiectelor dedicate promovării culturii scrise și consolidării dialogului dintre mediul academic și societate și propune o reflecție asupra tradiției ardelene a mecenatului cultural și asupra rolului instituțiilor și elitelor intelectuale în susținerea culturii naționale, a educației și a patrimoniului spiritual românesc.

Intrarea este liberă.

25/05/2026

Academia Română – 160 de ani de la fondare

Academia Română Filiala Cluj-Napoca marchează această aniversare printr-o serie de postări dedicată institutelor și centrelor sale de cercetare, care reflectă diversitatea și complexitatea activității științifice desfășurate aici.

𝐂𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐂𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚̆𝐫𝐢 𝐆𝐞𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐜𝐞 al Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române este continuatorul, întrutotul, al Colectivului de Geografie înfiinţat, în cadrul aceleiaşi instituţii, de către magistrul școlii geografice clujene, profesorul Tiberiu Morariu, la 1 octombrie 1949. De altfel, Tiberiu Morariu, membru corespondent al Academiei Române şi decan al Facultăţii de Biologie-Geografie a Universităţii Babeş-Bolyai în mai multe legislaturi, i-a condus destinele până în anul 1973, când s-a retras din activitate. În sfertul de veac în care s-a aflat la cârma unităţii, acesta a imprimat discipolilor săi rigoarea analizelor fundamentale, dar şi a celor de imediată aplicabilitate practică, „geografia aplicată” promovată cu asiduitate de acesta înscriindu-se, la vremea respectivă, în curentul de reală modernitate a ştiinţei respective pe plan mondial.

Prin activitatea ştiinţifică susţinută, concretizată în teze de doctorat ale membrilor săi, în lucrări de sinteză cu caracter monografic, între care relevante sunt cele aparţinând colecţiei „Judeţele României”, Alba, Bistriţa-Năsăud, Harghita, Sălaj, colectivul s-a dovedit a fi o veritabilă pepinieră pentru formarea şi afirmarea unor prestigioşi geografi ardeleni, cu contribuţii importante în domeniile de studiu geomorfologic, hidrologic, geografia turismului, geografia populaţiei şi aşezărilor, etnografie etc.

Încă de la înfiinţarea sa, deseori în strânsă colaborare cu cadrele didactice ale facultăţii de profil din Universitatea Babeş-Bolyai, cercetătorii centrului s-au antrenat în activităţi de investigare detaliată şi complexă a fenomenelor şi proceselor geografice aferente spaţiului de gravitaţie imediată: Depresiunea colinară a Transilvaniei, Munţii Apuseni, Carpaţii Orientali etc.

Actualmente, preocuparea unor membri ai centrului se concentrează pe reliefarea unor aspecte privind poluarea mediului, consecinţele schimbărilor climatice asupra ambientului, peisajului şi contextului economico-social regional şi local. Nu lipsesc abordările privind geneza, structura şi funcţiile peisajelor culturale, precum şi strategiile de dezvoltare regională sau rezilienţa sistemelor teritoriale.

Dintre realizările deosebite ale Centrului consemnăm: implementarea mai multor proiecte de cercetare cu tematica orientată spre evaluarea vulnerabilității și riscurilor naturale, precum și spre planificarea și amenajarea teritorială a spațiului geografic; implementarea proiectului național PETURDE-RNV, finanțat din Fondul Recurent al Donatorilor, aflat la dispoziția Academiei Române și gestionat prin Fundația „PATRIMONIU”; publicarea mai multor articole rezultate în urma cercetărilor efectuate individual sau în cadrul unor contracte de cercetare, în reviste cu cotație ISI (Q1 și Q2) și în reviste indexate BDI; publicarea de cărți și capitole în volume apărute la edituri recunoscute la nivel național.

Detalii suplimentare: https://geografie.acad-cj.ro/