Muzeul Universitatii "Alexandru Ioan Cuza"

23/10/2026

O activitate cu sens care comemorează o carte și un savant! Vasile Pârvan revine în atenția publicului și a cercetătorilor, reamintindu-ne că „Getica”, împreună cu celelalte contribuții dedicate preistoriei regionale, a reprezentat un moment de inflexiune intelectuală în cunoașterea acesteia.
Unde va avea loc această activitate dedicată memoriei, recunoștinței și analizei drumurilor deschise atunci? Între 28 și 29 octombrie 2026, chiar în cadrul Universității din București, unde a început cariera profesională, și la Institutul de Arheologie „Vasile Părvan" din București.
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași și Muzeul Universității vor fi reprezentate de Neculai Bolohan.
Mulțumim organizatorilor!

A trecut un secol de la apariția Geticii lui Vasile Pârvan, cartea care a oferit cadrul pentru interpretarea protoistoriei din spațiul românesc. Ce s-a întâmplat între timp? Ce am aflat, ce idei noi au apărut, în ce direcție ne îndreptăm? Conferința de săptămâna viitoare adună preistoricieni (și nu numai ) din toată România și din Republica Moldova, pentru a revizita vechile teoriile și a discuta despre actualitatea preistoriei. Getica100, are loc în zilele de 29 și 30 octombrie, organizată de Institutul de Arheologie „V. Pârvan” din București și Departamentul de Istorie antică, Arheologia și Istoria Artei din Facultatea de Istorie.
https://istorie.unibuc.ro/wp-content/uploads/2026/10/Getica-100-Program-si-rezumate.pdf

21/10/2026

Facultatea de Istorie, Corpul H, sala H1.
Comemorarea unui secol de la nașterea academicianului Gheorghe Platon a reunit câteva generații de istorici, venite să aducă un omagiu celui care, timp de peste trei decenii, a fost îndrumător al unei veritabile școli istorice, cercetător științific la Institutul de Istorie din Iași, profesor la Facultatea de Istorie, coleg și părinte.
Discret și profund exigent cu sine și cu ceilalți, academicianul Gheorghe Platon rămâne în memoria celor care l-au cunoscut drept un „mare timid”, a cărui rigoare devenise un reper cotidian. Unii dintre noi ne puteam potrivi ceasurile după orele sale de sosire și de plecare de la Universitate!
Evocările vorbitorilor au fost completate de prezentarea volumului omagial ,,Istoria – o pedagogie națională”, coordonat de Alexandru-Florin Platon, Petronel Zahariuc, Lucrețiu Mihăilescu-Bîrliba și Cristian Ploscaru. Volumul se constituie într-un gest de recunoștință și într-un omagiu academic adus unei personalități exemplare a istoriografiei românești.

05/10/2026

𝑶𝒃𝒊𝒆𝒄𝒕𝒖𝒍 𝒍𝒖𝒏𝒊𝒊 𝒐𝒄𝒕𝒐𝒎𝒃𝒓𝒊𝒆 2026
𝘍𝘢𝘳𝘧𝘶𝘳𝘪𝘦 𝘥𝘦𝘤𝘰𝘳𝘢𝘵𝘪𝘷𝘢̆ 𝘜𝘯𝘪𝘷𝘦𝘳𝘴𝘪𝘵𝘢𝘵𝘦𝘢 𝘥𝘪𝘯 𝘍𝘳𝘦𝘪𝘣𝘶𝘳𝘨, 𝘎𝘦𝘳𝘮𝘢𝘯𝘪𝘢

Placheta este din porțelan și a fost oferită Universității din Iași de către Universitatea din Freiburg, Germania, cu ocazia unei festivități. Farfuria are în centru imaginea orașului medieval Freiburg, în partea de sus, pe o bandă decorativă, inscripția „Die Freiburg Stat”, iar în partea de jos se află stema orașului.

27/09/2026

În perioada 26-28 septembrie 2026 ne găsiți la standul Muzeul Universității, în cadrul celei de-a XV-a ediție a evenimentului „Bun venit la UAIC”, vis-à-vis de Universitate!

Vă așteptăm să descoperiți povestea Civilizației Culturii Cucuteni și istoria Universității din Iași!

22/09/2026

𝐌𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐒𝐩𝐚𝐭̦𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐜
𝐆𝐫𝐢𝐠𝐨𝐫𝐞 𝐂𝐨𝐛𝐚̆𝐥𝐜𝐞𝐬𝐜𝐮 – 𝟏𝟗𝟓 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐧𝐚𝐬̦𝐭𝐞𝐫𝐞 (𝟏𝟖𝟑𝟏–𝟏𝟖𝟗𝟐)
𝐆𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠, 𝐩𝐚𝐥𝐞𝐨𝐧𝐭𝐨𝐥𝐨𝐠, 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐨𝐫 𝐮𝐧𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐭𝐚𝐫, 𝐦𝐞𝐦𝐛𝐫𝐮 𝐭𝐢𝐭𝐮𝐥𝐚𝐫 𝐚𝐥 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞

𝐺𝑟𝑖𝑔𝑜𝑟𝑒 𝐶𝑜𝑏𝑎̆𝑙𝑐𝑒𝑠𝑐𝑢 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑜 𝑓𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎̆ 𝑟𝑒𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡𝑖𝑣𝑎̆ 𝑎 𝐹𝑎𝑐𝑢𝑙𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝐺𝑒𝑜𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑒 𝑠̦𝑖 𝐺𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑒 𝑎 𝑈𝑛𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑖 𝑖𝑒𝑠̦𝑒𝑛𝑒. 𝐴 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑢𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑒𝑠𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑔𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑒 𝑠̦𝑖 𝑚𝑖𝑛𝑒𝑟𝑎𝑙𝑜𝑔𝑖𝑒 𝑎𝑙 𝑈𝑛𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝐼𝑎𝑠̦𝑖 𝑠̦𝑖 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑖𝑑𝑒𝑟𝑎𝑡 𝑖̂𝑛𝑡𝑒𝑚𝑒𝑖𝑒𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑠̦𝑐𝑜𝑙𝑖𝑖 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑒𝑠̦𝑡𝑖 𝑑𝑒 𝑔𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑒, 𝑝𝑢𝑛𝑎̂𝑛𝑑 𝑏𝑎𝑧𝑒𝑙𝑒 𝑐𝑒𝑟𝑐𝑒𝑡𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑚𝑜𝑑𝑒𝑟𝑛𝑒 𝑖̂𝑛 𝑔𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑒 𝑠̦𝑖 𝑝𝑎𝑙𝑒𝑜𝑛𝑡𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑒 𝑖̂𝑛 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑎.

Grigore Cobălcescu s-a născut la 22 septembrie 1831, la Iași. În capitala Moldovei și-a făcut studiile, fiind absolvent al Școlii Politehnice (Școala de Inginerie și Arhitectură), promoția 1850. Din acel an și până la 17 aprilie 1862 a activat ca profesor în învățământul preuniversitar, remarcându-se ca un fervent promotor al cunoașterii practice a naturii.
Între 1859 și 1862 a beneficiat de o bursă de stat la Paris, unde a obținut licența în științe naturale. În aprilie 1863 și-a început cariera universitară, fiind numit la Catedra de Fiziologie și Geologie a Facultății de Filozofie, după ce, încă din aprilie 1862, predase benevol un curs de științe naturale. A rămas fidel Universității din Iași până la sfârșitul vieții și a fost ales decan al Facultății de Științe în perioada 1867–1870.
S-a implicat și în viața socială și politică, fiind senator în Parlamentul României din partea Colegiului Universității din Iași, în anul 1872. Totuși, a rămas în istoria științei românești mai ales ca întemeietor al geologiei românești.
Grigore Cobălcescu a semnat actul de naștere al geologiei românești prin studiul „Calcariul de la Răpidea”, publicat în 1862 în „Revista Română pentru Științe, Litere și Arte”, volumul II. Prin descrierea unei paleofaune și paleoflore, este considerat și întemeietor al paleontologiei românești. De asemenea, a pus bazele muzeelor științifice ale Facultății de Geografie și Geologie, mai întâi prin obținerea unui spațiu destinat colecțiilor personale, iar apoi prin achiziționarea, de la firma germană Krantz, a unei colecții de aproximativ 10.000 de eșantioane de roci și fosile, destinate activității didactice și de cercetare.
În 1886, Grigore Cobălcescu a fost ales membru titular al Academiei Române.

07/09/2026

Dragi vizitatori,
Vă informăm că, începând cu data de 07.09.2026, Muzeul Universității va fi închis temporar pentru desfășurarea unor lucrări de renovare și modernizare.
Redeschiderea Muzeului pentru public va fi anunțată atât pe pagina de Facebook, cât și pe site-ul acestuia.
Vă mulțumim pentru înțelegere!

02/09/2026

𝑶𝒃𝒊𝒆𝒄𝒕𝒖𝒍 𝒍𝒖𝒏𝒊𝒊 𝒔𝒆𝒑𝒕𝒆𝒎𝒃𝒓𝒊𝒆 2026
𝐹𝑎𝑟𝑓𝑢𝑟𝑖𝑒 𝑑𝑒𝑐𝑜𝑟𝑎𝑡𝑖𝑣𝑎̆ 𝑈𝑛𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝐽𝑎𝑔𝑖𝑒𝑙𝑙𝑜𝑛𝑎̆, 𝑃𝑜𝑙𝑜𝑛𝑖𝑎

Placheta a fost oferită Universității din Iași de către Universitatea Jagiellonă din Cracovia, Polonia.
Farfuria are în centru stema Universitîții Jagiellonă, iar în partea de sus inscripția, în limba latină: „Plus Ratio Quam Vis”: „Rațiunea valorează mai mult decât forța”, care este motto-ul instituției de învățământ superior. În partea de jos este inscripționat numele „Uniwersytet Jagiellonski”.
Universitatea Jagiellonă este și cea mai veche universitate din Cracovia.
Stema și inscripția sunt înconjurate de motive ornamentale de culoare: roșie, albastru și auriu.

18/08/2026

𝐌𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐒𝐩𝐚𝐭̦𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐜
𝐋𝐮𝐝𝐨𝐯𝐢𝐜 𝐑𝐮𝐬𝐬 𝐬𝐞𝐧𝐢𝐨𝐫 – 𝟐𝟏𝟎 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐧𝐚𝐬̦𝐭𝐞𝐫𝐞 (𝟏𝟖𝟏𝟔–𝟏𝟖𝟖𝟖)
𝐌𝐞𝐝𝐢𝐜, 𝐬̦𝐞𝐟 𝐚𝐥 𝐬𝐞𝐫𝐯𝐢𝐜𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐜𝐡𝐢𝐫𝐮𝐫𝐠𝐢𝐞, 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐨𝐫 𝐮𝐧𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐭𝐚𝐫

𝐿𝑢𝑑𝑜𝑣𝑖𝑐 𝑅𝑢𝑠𝑠 𝑠𝑒𝑛𝑖𝑜𝑟 𝑠𝑒 𝑛𝑢𝑚𝑎̆𝑟𝑎̆ 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑖𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑒𝑠𝑜𝑟𝑖 𝑎𝑖 𝐹𝑎𝑐𝑢𝑙𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑀𝑒𝑑𝑖𝑐𝑖𝑛𝑎̆ 𝑎 𝑈𝑛𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝐼𝑎𝑠̦𝑖. 𝐸𝑠𝑡𝑒 𝑟𝑒𝑐𝑢𝑛𝑜𝑠𝑐𝑢𝑡 𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡 𝑝𝑖𝑜𝑛𝑖𝑒𝑟 𝑎𝑙 𝑐ℎ𝑖𝑟𝑢𝑟𝑔𝑖𝑒𝑖 𝑖𝑒𝑠̦𝑒𝑛𝑒, 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑒𝑠𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑐𝑒𝑝𝑡̦𝑖𝑒 𝑠̦𝑖 𝑢𝑛𝑢𝑙 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑖̂𝑛𝑡𝑒𝑚𝑒𝑖𝑒𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑐𝑖𝑛𝑒𝑖 𝑚𝑜𝑑𝑒𝑟𝑛𝑒 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑒𝑠̦𝑡𝑖.

Ludovic Russ senior s-a născut la 16 august 1816, la Pfaffenschlag, în Imperiul Austro-Ungar. A urmat studii medicale la Viena și a obținut, în 1844, diploma de magistru în chirurgie. În 1852 a obținut doctoratul în medicină și chirurgie la Universitatea din Halle, cu teza „De parotidis extirpatione”.
Recomandat domnitorului Mihail Sturdza, care căuta personal calificat pentru organizarea asistenței medicale în Moldova, Ludovic Russ s-a stabilit la Iași în 1843. A activat pentru o scurtă perioadă la Spitalul Militar, apoi la Spitalul „Sfântul Spiridon”, unde a înființat, în 1848, serviciul de chirurgie, pe care l-a condus timp de peste 40 de ani.
A fost profesor la Facultatea de Medicină din Iași, numărându-se printre primii profesori ai acestei instituții, care și-a început activitatea în anul universitar 1879–1880. În 1880 a înființat Catedra de Chirurgie și disciplina Medicină operatorie, fiind considerat creatorul școlii ieșene de chirurgie.
La Iași a abordat o gamă largă de intervenții chirurgicale abdominale, vasculare, ginecologice și renale. Colecția sa de calculi urinari a fost expusă la Viena.
Împreună cu Elena Doamna, a contribuit la înființarea Spitalului „Caritatea” din Iași.
Fiul său, Ludovic Russ junior, a fost de asemenea medic și profesor de clinică medicală la Facultatea de Medicină din Iași.

03/08/2026

𝑶𝒃𝒊𝒆𝒄𝒕𝒖𝒍 𝒍𝒖𝒏𝒊𝒊 𝒂𝒖𝒈𝒖𝒔𝒕 2026
𝑫𝒊𝒑𝒍𝒐𝒎𝒂 𝒅𝒆 𝑫𝒐𝒄𝒕𝒐𝒓 𝑯𝒐𝒏𝒐𝒓𝒊𝒔 𝑪𝒂𝒖𝒔𝒂 𝒂 𝑼𝒏𝒊𝒗𝒆𝒓𝒔𝒊𝒕𝒂̆𝒕̦𝒊𝒊 𝒅𝒊𝒏 𝑵𝒂𝒏𝒕𝒆𝒔 𝒂𝒄𝒐𝒓𝒅𝒂𝒕𝒂̆ 𝒑𝒓𝒐𝒇𝒆𝒔𝒐𝒓𝒖𝒍𝒖𝒊 𝑰𝒐𝒏 𝒁𝒖𝒈𝒓𝒂̆𝒗𝒆𝒔𝒄𝒖 (26 mai 1973)

Ioan Zugrăvescu (1910-1989) – chimist, profesor universitar român, membru corespondent al Academiei Române.

S-a născut în Iaşi, în 1910. A urmat liceul în Braşov, apoi a făcut studiile universitare la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti, obţinând în 1931 licenţa în ştiinţe fizico-chimice.
În 1934, a susținut teza de doctorat „Acţiunea compuşilor organo-magnezieni asupra amidelor N-disubstituite ale acidului beta-fenilacetic”. Un an mai târziu, în 1935, a fost numit asistent la Laboratorul de Chimie Organică al Universităţii din Bucureşti.
În 1937 a fost numit director al Secţiei de Biochimie a Institutului Victor Babeş. Mai târziu, în anul 1948, a devenit şef de lucrări la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti, iar în 1949 profesor de chimie organică la Institutul de Chimie Alimentară.
Din 1956 a fost profesor la Catedra de Chimie Organică a Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
Mare parte a cercetărilor sale a fost dedicată chimiei N-ilidelor, domeniu în care a obţinut rezultate recunoscute pe plan internaţional şi în care a creat o şcoală de cercetare de nivel înalt, care îşi continuă activitatea şi în prezent. În 1963 a fost ales membru corespondent al Academiei Române şi în 1965 a obţinut docenţa în chimie. Simultan cu activitatea desfăşurată la Universitate, a lucrat la Institutul de Chimie Macromoleculară ,,Petru Poni” al Academiei Române. În 1973 i-a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Nantes.

20/07/2026

𝐌𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐒𝐩𝐚𝐭̦𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐜
𝐈𝐥𝐢𝐞 𝐌𝐢𝐧𝐞𝐚 – 𝟏𝟒𝟓 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐧𝐚𝐬̦𝐭𝐞𝐫𝐞 (𝟏𝟖𝟖𝟏–𝟏𝟗𝟒𝟑)
𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐜, 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐨𝐫 𝐮𝐧𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐭𝐚𝐫

𝐼𝑙𝑖𝑒 𝑀𝑖𝑛𝑒𝑎 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑜 𝑓𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎̆ 𝑚𝑎𝑟𝑐𝑎𝑛𝑡𝑎̆ 𝑎 𝐹𝑎𝑐𝑢𝑙𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝐼𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑎𝑑𝑟𝑢𝑙 𝑈𝑛𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑖 𝑖𝑒𝑠̦𝑒𝑛𝑒, 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑒𝑠𝑜𝑟 𝑠̦𝑖 𝑐𝑒𝑟𝑐𝑒𝑡𝑎̆𝑡𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑡𝑖𝑔𝑖𝑢, 𝑟𝑒𝑚𝑎𝑟𝑐𝑎𝑡 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑐𝑒𝑟𝑐𝑒𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑠̦𝑖 𝑝𝑟𝑒𝑑𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑒𝑖 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒𝑣𝑎𝑙𝑒, 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑟𝑖𝑏𝑢𝑖𝑛𝑑 𝑠𝑒𝑚𝑛𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑡𝑖𝑣 𝑙𝑎 𝑑𝑒𝑧𝑣𝑜𝑙𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑠̦𝑐𝑜𝑙𝑖𝑖 𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑐𝑒 𝑖𝑒𝑠̦𝑒𝑛𝑒.

Ilie Minea s-a născut la 15 iulie 1881, la Turcheș, Brașov. A urmat cursurile Liceului Român Greco-Ortodox „Andrei Șaguna” din Brașov, unde a susținut examenul de bacalaureat în 1901. A fost admis la Facultatea de Istorie a Universității din Budapesta, cu sprijinul Societății „Transilvania”, obținând licența în istorie în 1905. În 1907 și-a susținut doctoratul în istorie medievală și științe auxiliare. Ulterior, a urmat cursuri complementare la Universitatea din Viena și cursuri de specializare la Institutul de Arhivistică din același oraș.
În anul 1908 s-a întors în Transilvania, unde a activat ca profesor secundar la Caransebeș. A colaborat la două importante publicații românești din Ardeal, „Tribuna” și „Telegraful Român”. În 1910 s-a stabilit la București, unde s-a înscris la Universitate ca student al profesorului Dimitrie Onciul. În 1911, la recomandarea lui D. Onciul, care era director al Arhivelor Statului, a fost numit bibliotecar în cadrul acestei instituții.
În perioada 1916–1919 a fost profesor secundar la gimnaziul din Giurgiu, iar din 1919 a fost încadrat în învățământul superior. La 1 noiembrie 1919 a fost numit profesor suplinitor la Catedra de Istoria Românilor și Istorie Universală din Iași, iar de la 1 octombrie 1922 a devenit profesor titular la Catedra de Istoria Românilor, ca urmare a morții lui Alexandru D. Xenopol. A ocupat această funcție până la moartea sa, survenită la 19 februarie 1943.
În anul 1941, Ilie Minea a înființat Institutul de Istoria Românilor „A. D. Xenopol”, pe lângă Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din Iași.
Opera sa științifică a cuprins cercetări privind istoria politică, economică, militară, culturală, socială, istoria instituțiilor și a relațiilor internaționale, precum și studii și cercetări arheologice referitoare la epoca medievală.