24/01/2026
24 Ianuarie: Piatra de temelie a demnității europene a României 🇷🇴
„Ideea europeană este indivizibilă”, spunea Grigore Gafencu.
Dacă raportăm istoria noastră la această idee, înțelegem că ziua de 24 Ianuarie 1859 nu a fost doar o simplă unire administrativă între Moldova și Țara Românească, ci actul de naștere al unei națiuni care a ales, cu hotărâre, drumul spre Vest, spre modernitate și spre libertate.
Trecutul nu se repetă, însă, așa cm observăm astăzi, voința popoarelor de a-și decide singure destinul rămâne aceea care poate mișca istoria.
Unirea de la 1859 a fost prima mare victorie a spiritului românesc împotriva barierelor impuse de interesele imperiale ale vremii. A fost momentul în care „Generația Pașoptistă” — acei oameni de stat de excepție precum Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu sau Vasile Alecsandri — a demonstrat că un popor nu poate fi mutilat la infinit de granițe artificiale.
Dacă 9 mai reprezintă întoarcerea noastră acasă, în Uniunea Europeană, 24 ianuarie reprezintă fundația pe care s-a construit această casă. Fără curajul de a impune „faptul împlinit” în 1859, nu am fi avut aducerea lui Carol I în 1866, independența de la 1877, proclamarea Regatului în 1881 și nici Marea Unire de la 1918. Atunci, ca și acum, România a înțeles că supraviețuirea sa depinde de o „bine închegată rânduială europeană”.
Reformele lui Cuza — secularizarea averilor mănăstirești, codul civil, legea instrucțiunii publice — nu au fost simple acte legislative, ci începutul racordării noastre directe la valorile greco-romane și iluministe care stau la baza Europei Unite. Am încetat atunci să mai fim „Principatele Dunărene” aflate sub suzeranitate străină și am început să devenim statul european de astăzi.
Astăzi, într-o Europă amenințată din nou de spectrul războiului și de ideologii extremiste, care caută să dezbine, lecția lui 24 Ianuarie este mai vie ca niciodată. Unirea s-a făcut prin dialog, dar și prin fermitate în fața Marilor Puteri.
Discursul istoric al Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, la Forumul Economic Mondial de la Davos (20 ianuarie 2026), readuce în discuție o temă pe care s-a bazat sfârtecarea Europei și afirmarea Imperiului Sovietic la finele Celui de Al Doilea Război Mondial: "Puterile mijlocii trebuie să acționeze împreună, pentru că dacă nu suntem la masă, suntem în meniu".
Ne reamintește că unitatea, independența și libertatea nu sunt un dat, ci un efort continuu de a ne proteja identitatea, limba și valorile în fața oricărei încercări de a ne readuce în sfere de influență străine spiritului nostru european.
Unirea Principatelor a fost prima piesă dintr-un puzzle care a vizat, de la bun început, o Românie liberă într-o Europă a națiunilor egale.
Discursul președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, legat de Unire, de aderarea la Uniunea Europeană, reflectă odată în plus pragmatismul de care avem nevoie și subliniază necesitatea integrării europene ca formă de reunificare a spațiului românesc.
Astăzi, sărbătorind 24 Ianuarie, nu celebrăm doar trecutul, ci confirmăm prezentul și viitorul. Suntem parte integrantă a Europei nu doar prin geografie, ci prin sacrificiul și viziunea celor care au pus interesul național deasupra orgoliilor politice.
La mulți ani, România! La mulți ani spiritului de unitate care ne face liberi și europeni! 🇷🇴
24 ianuarie 2026
Constantin Augustus Bărbulescu
Decan,
Facultatea de Teologie, Litere, Istorie și Arte