27/04/2023
𝐂𝐞, 𝐩𝐞 𝐜𝐢𝐧𝐞 ș𝐢 𝐜𝐮𝐦 𝐜𝐢𝐭𝐢𝐦?
27.04.2023
𝐀𝐧𝐝𝐫𝐞𝐞𝐚 𝐀𝐃𝐀𝐌 ș𝐢 𝐋𝐚𝐮𝐫𝐚 Ș𝐀𝐍𝐃𝐑𝐔, interni la Centrul de Studii Globale, vă prezintă următoarea recomandare de lectură:
𝐈𝐦𝐩𝐚𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐬𝐚𝐧𝐜ț𝐢𝐮𝐧𝐢𝐥𝐨𝐫 (Ș𝐢 𝐜𝐞 𝐬𝐞 î𝐧𝐭â𝐦𝐩𝐥ă 𝐜𝐮 𝐚𝐝𝐞𝐯ă𝐫𝐚𝐭 𝐜𝐮 𝐞𝐜𝐨𝐧𝐨𝐦𝐢𝐚 𝐫𝐮𝐬ă?) / The Impact of Sanctions (And what’s really going on with the Russian economy) de 𝐋𝐚𝐰𝐫𝐞𝐧𝐜𝐞 𝐅𝐫𝐞𝐞𝐝𝐦𝐚𝐧
În analiza sa, 𝐋𝐚𝐰𝐫𝐞𝐧𝐜𝐞 𝐅𝐫𝐞𝐞𝐝𝐦𝐚𝐧 𝐞𝐯𝐚𝐥𝐮𝐞𝐚𝐳ă 𝐞𝐟𝐢𝐜𝐚𝐜𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐬𝐚𝐧𝐜ț𝐢𝐮𝐧𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐞𝐜𝐨𝐧𝐨𝐦𝐢𝐜𝐞 î𝐦𝐩𝐨𝐭𝐫𝐢𝐯𝐚 𝐑𝐮𝐬𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐩â𝐧ă 𝐚𝐜𝐮𝐦 ș𝐢 𝐩𝐨𝐭𝐞𝐧ț𝐢𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐢𝐦𝐩𝐚𝐜𝐭 𝐚𝐥 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐨𝐫𝐚 î𝐧 𝐯𝐢𝐢𝐭𝐨𝐫:
📌 În prezent, sancțiunile par să fi ajuns la un punct de saturație, iar consensul Vestului asupra unor noi măsuri mai dure devine din ce în ce mai dificil de atins;
📌 Sancțiunile aplicate din 2014 și până la momentul invaziei nu și-au atins scopul principal, anume de a descuraja o potențială agresiune rusească; dacă războiul ar fi fost unul de scurtă durată, așa cm Rusia a plănuit inițial, Vestul ar fi renunțat la implementarea mai multor măsuri din cauza lipsei de timp și a consecințelor extinse asupra propriei economii;
📌 Eșecul armatei ruse și mobilizarea celei ucrainene au oferit suficient timp pentru adoptarea a peste 12.000 sancțiuni noi, pe lângă cele aproape 2.700 deja existente după anexarea ilegală a Crimeei; totuși, este de notat faptul că acestea sunt preponderent implementate de state vestice sau aliate, în timp ce actorii Sudului Global lipsesc din schemă;
📌 Deși impactul economic inițial a fost considerabil, s-a dovedit insuficient pentru a obliga Rusia să își reconsidere strategia și obiectivele; în acest context, Vestul a sperat ca impactul lor să se răsfrângă mai mult asupra capabilităților de luptă rusești, a sprijinului public și a condițiilor de negociere;
📌 În realitate, au fost puse în practică diverse moduri de a evita efectele sancțiunilor: veniturile statului au crescut odată cu prețurile la petrol și gaz, astfel încât datoriile au fost plătite, inflația a fost relativ ținută sub control, iar rubla s-a recuperat rapid;
📌 Importurile Rusiei și-au menținut un nivel stabil deoarece partenerii comerciali vestici au fost înlocuiți cu alți actori; în plus, vânzările neautorizate ale unor bunuri din Vest către Rusia prin actori terți au cunoscut o creștere considerabilă de la începutul invaziei și până în prezent;
📌 Impactul asupra oligarhilor ruși a fost, de asemenea, minim – aceștia au găsit alternative în jurul interdicțiilor de călătorie și pentru accesarea proprietăților din străinătate; este posibil ca sancțiunile să fi reliefat și rolul exagerat pe care Vestul îl atribuia oligarhilor ruși în procesul de decizie;
📌 Felul în care economia rusească a rămas pe linia de plutire sugerează o anumită reziliență ascunsă ce ar putea adăuga presiune asupra Kievului în următoarele luni, întrucât prelungirea situației actuale va crește șansele unui compromis nesatisfăcător pentru Ucraina;
📌Unii analiști sugerează că economia Rusiei este mai grav afectată decât se vede din exterior, acuzând Fondul Monetar Internațional că omite alte surse de informare în procesul de prognozare;
📌 Mai mult, singurul sector aflat în creștere este cel militar, care a atins 7% din PIB în 2022, față de 4% în 2021. În același timp, costurile adiacente ale războiului nu vor face decât să pună presiune suplimentară pe lista de cheltuieli a Moscovei, în condițiile în care și veniturile energetice au început să scadă.
𝐏𝐞𝐭𝐫𝐨𝐥 ș𝐢 𝐠𝐚𝐳𝐞 𝐧𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐞
📌 Creșterea deficitului bugetar este puternic influențată de costurile războiului, dar mai mult decât atât, de scăderea prețurilor la petrol și gaze. Eforturile Rusiei pentru diversificarea surselor de venit au fost afectate semnificativ de sancțiunile aferente invaziei, economia statului fiind puternic dependentă de exporturile de energie.
📌 Paradoxul sancțiunilor este pragmatic redat de sectorul energetic, acesta fiind utilizat atât de Rusia cât și de statele vestice drept instrument de constrângere. Abandonarea proiectului Nordstream 2 de către Germania a generat anxietatea și în rândul altor state europene cu privire la consecințele sancțiunilor. Dependența Europei de energia rusească a fost percepută de către statul agresor drept un avantaj decisiv în eforturile sale de a convinge vestul să abandoneze Ucraina. Așadar, Rusia dorește constrângerea Europei prin privarea acesteia de energie; concomitent, Europa adoptă o metodă similară prin respingerea veniturilor.
📌 A existat un moment când Rusia a beneficiat de sistarea alimentării cu energie a Europei, acesta determinând o creștere semnificativă a prețurilor și câștiguri substanțiale pentru Rusia. Mai mult decât atât, Rusia a inițiat și a continuat sistarea exporturilor către Europa invocând motive precum impunerea achiziționării în ruble, precum și necesitatea lucrărilor de mentenanță a infrastructurii.
📌 Contrar așteptărilor, statele vestice au continuat în mod proactiv să susțină Ucraina, militând pentru surse alternative de aprovizionare cu energie. La scurt timp, veniturile Rusiei au scăzut, iar reorientarea exporturilor este îngreunată de lipsa infrastructurii.
📌 Creșterea prețurilor ce a succedat invazia de Ucraina au fost puse pe seama unei panici generale. Comunitatea internațională a impus un preț maxim de 60 dolari/baril pentru petrolul exportat din Rusia. Mai mult decât atât, prețul a fost plafonat și în cazul exporturilor către India și China. În aprilie, Organizația Statelor Exportatoare de Petrol a convenit asupra reducerii producției la 1.6 milioane de barili pe zi; așadar, pentru a-și menține profitul, prețul țițeiului a necesitat o majorare: prețul per baril a crescut la 66 de dolari, scăzând la scurt timp la 63 dolari pe baril.
𝐕𝐢𝐳𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐩𝐞 𝐭𝐞𝐫𝐦𝐞𝐧 𝐥𝐮𝐧𝐠
📌 Stratagema adoptată de Putin conduce inevitabil la creșterea dependenței Rusiei de China. În ceea ce privește situația Ucrainei, se remarcă o diminuare a prezenței actorilor economici internaționali pe teritoriul său, determinând o scădere a producției industriale cu 8% pe an; cu toate acestea, cererea din domeniul militar a crescut cu peste o treime.
📌 Principalele probleme ale Rusiei sunt marcate de retragerea a peste 1.000 de companii din domeniul petrolului și al tehnologiei. Mai mult decât atât, statul se confruntă cu o scădere demografică semnificativă. Rata de natalitate scăzută și cea de mortalitate deja crescută au fost puternic afectate de pandemia de Covid-19, de migrația survenită în urma invaziei, precum și de rata alarmantă de mortalitate generată de războiul propriu-zis.
📌 Problema echipamentelor militare reprezintă o altă provocare a Rusiei. Recent, CSIS a semnalat deficiențe majore a componentelor esențiale pentru construcția de tancuri și vehicule armate.
📌 Predicțiile inițiale ce aveau în prim-plan retragerea Rusiei din Ucraina în urma sancțiunilor s-au dovedit prea optimiste, însă scenariile pe termen lung ilustrează un declin tragic al economiei ruse.
📌 Rusia este capabilă să mențină războiul activ pentru o perioadă lungă de timp, dar scopurile sale în ceea ce privește acumularea de teritorii nu au fost încă atinse. The Economist sugerează că amânarea ofensivei ruse și concentrarea exclusivă pe apărarea teritoriilor obținute până în prezent creează dezavantaje Moscovei.
📌 În mod firesc, sectoarele militar și economic sunt strâns conectate, iar orice deficiență a oricăruia dintre acestea va genera presiuni sistemice și mai puternice asupra Kremlinului.
𝐒𝐟â𝐫ș𝐢𝐭𝐮𝐥 𝐬𝐚𝐧𝐜ț𝐢𝐮𝐧𝐢𝐥𝐨𝐫
📌 Situația problematică a statelor ce au suferit sancțiuni economice este generată de modul în care acestea vor fi gestionate ulterior. Tendința este de a păstra o parte din sancțiuni pentru descurajarea continuă a agresorului de a întreprinde acțiuni nocive.
📌 Un posibil scenariu are în vedere revenirea la granițele precedente invaziei precum și reacția comunității internaționale la această stare. Va ridica Occidentul sancțiunile asupra Rusiei în contextul dat? Vor exista consecințe pentru crimele împotriva umanității și prejudiciile aduse teritoriului ucrainean?
📌 Este necesară o analiză în retrospectivă a situației din Irak și a sancțiunilor impuse în urma invaziei Kuweitului ce au persistat și după înlăturarea lui Saddam Hussein și al căror impact asupra societății a fost semnificativ și dăunător.
📌 Este imperativă susținerea eforturilor Ucrainei precum și înăsprirea sancțiunilor, iar posibilitatea ca Rusia să accepte adevăratele consecințe economice și militare ale războiului va veni la pachet cu o serie de carențe aproape ireversibile.
Analiza completă este disponibilă la acest link: https://samf.substack.com/p/the-impact-of-sanctions
