Alianţa Naţională pentru Restaurarea Monarhiei - Filiala Timiş

Alianţa Naţională pentru Restaurarea Monarhiei - Filiala Timiş Alianţa Naţională pentru Restaurarea Monarhiei este o organizatie neguvernamentala implicata in a

🇨🇭🇹🇩 Confederația Elvețiană-România, 115 aniJoi, 4 iunie 2026, Majestatea Sa Custodele Coroanei, Principele Radu și Prin...
05/06/2026

🇨🇭🇹🇩 Confederația Elvețiană-România, 115 ani

Joi, 4 iunie 2026, Majestatea Sa Custodele Coroanei, Principele Radu și Principesa Sofia au participat la deschiderea expoziției "Valori care rezistă timpului", dedicată aniversării a 115 ani de relații diplomatice între Confederația Elvețiană și România, stabilite la 9 mai 1911, în timpul Regelui Carol I și al președintelui federal Marc-Emile Ruchet.

Au susținut alocuțiuni domnul Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României, Alteța Sa Regală Principele Radu și Excelența Sa domnul Massimo Baggi, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Confederației Elvețiene la București.

Familia Regală a admirat piesele de colecție istorice, găzduite în Sala de Marmură a Băncii Naționale a României, printre care se numără două ceasuri care au aparținut Regelui Carol I și două ceasuri de mână Movado (1930), care au aparținut Regelui Mihai.

Ulterior, Majestatea Sa și Altețele Lor Regale au vizitat expoziția realizată de Muzeul Băncii Naționale, unde au fost prezentate piese din colecția băncii, documente diplomatice din anul 1911, ceasuri din colecția Muzeului Ceasului din Ploiești, costume populare tradiționale elvețiene, piese de numismatică și obiecte din patrimoniul BNR, precum și standurile realizate de companiile Kultho, Albini Peassa, Tissot, Rado, Breitling, Longines, Benrus și Fréderic Constant.

Embassy of Switzerland in Romania / Ambasada Elveției în România

Foto și text, pagina de Facebook Familia Regala a Romaniei

25 de ani de la reîntoarcerea Familiei Regale la Palatul ElisabetaLuni, 18 mai 2026, se împlinesc 25 de ani de la reînto...
17/05/2026

25 de ani de la reîntoarcerea Familiei Regale la Palatul Elisabeta

Luni, 18 mai 2026, se împlinesc 25 de ani de la reîntoarcerea Familiei Regale a României în reședință la Palatul Elisabeta, locul care, după decenii de absență și înstrăinare, avea să redevină inima vie a Coroanei Române și un pilon de referință pentru memoria, continuitatea și demnitatea statului român.

Se împlinesc douăzeci și cinci de ani de când Regele Mihai s-a întors la Palatul Elisabeta. Este locul de unde, la 31 decembrie 1947, Regele și Regina Elena plecau spre Sinaia. De acolo, trei zile mai târziu, urmau să părăsească România. Regele pentru cinci decenii, Regina Elena pentru totdeauna.

Acum douăzeci și cinci de ani, pe 18 mai 2001, Regele Mihai I și Regina Ana, Majestatea Sa Margareta și Alteța Sa Regală Principele Radu, pășeau pragul Palatului Elisabeta, înconjurați de un mare număr de ziariști, majoritatea tineri, care îl urmau, cu nesaț, pe Rege prin toate încăperile Palatului, curioși să afle cât mai multe de la el și fotografiindu-l neîntrerupt. Puține momente din istoria recentă a României au avut încărcătura simbolică a acelei zile de mai din anul 2001. După cinci decenii de exil și după ani în care Palatul Elisabeta fusese abandonat, degradat ori impropriu folosit, revenirea Familiei Regale a însemnat mai mult decât redeschiderea porților unei reședințe regale. A însemnat reconectarea României la propria sa memorie istorică și la valorile care au construit statul român modern: demnitatea, continuitatea, responsabilitatea și dăruirea în slujba națiunii.

Pe atunci palatul arăta trist, gri, denaturat și singur. Era ca un ochi închis. Astăzi, fiecare colț din casă și din grădină arată altfel. Unele obiecte sunt puse la locul lor, altele aduse acolo unde trebuie. Atmosfera caldă, de familie, se împletește cu mândria și cu reprezentativitatea respectabilă. Au fost renovate încăperi, multe cu bani personali ai Regelui și ai Custodelui Coroanei, deși clădirea continuă să aparțină Statului român, fiind anterior la dispoziția Regelui Mihai, până la sfârșitul vieții, în calitate de fost șef de Stat și ulterior, concesionat Familiei Regale pentru o perioadă de 49 de ani.

Sunt douăzeci și cinci de ani în care Majestatea Sa Margareta și Principele Radu s-au considerat norocoși de a fi fost hărăziți de soartă și autorizați de Rege să încerce reconstruirea, punerea la loc a unui simbol viu al istoriei țării noastre, a unui instrument al timpul prezent regal, reintegrarea în societate a unei instituții definitorii a României moderne, Casa Regală, prin cea de-a cincea generație a ei.

Palatul, singurul cu identitate regală care are destinația corectă, este astăzi un simbol istoric și un instrument actual al statalității noastre. Palatul Elisabeta este locul unde lucrează Instituția Coroanei României de astăzi. Din incinta lui, Casa Majestății Sale este capabilă de un efort constant, gândit de actuala generație regală, ca și viitorul României, pentru decenii de aici încolo.

Tot aici s-au derulat, din 2004 încoace, an de an, vizitele personalităților străine numite „România, o călătorie regală”. Ultimele „călătorii regale” au fost prilejuite de jubilee: Nunta de diamant a Majestăților Lor Regelui Mihai și Reginei Ana, ziua de naștere a Custodelui Coroanei, aniversarea Principelui Radu de 65 de ani, extraordinarul jubileu de 90 de ani ai Regelui Mihai, sau, în 2021, Nunta de Argint a Majestății Sale și a Principelui Radu.

De aici au pornit și pornesc (prin organizare, logistică, susținere financiară) toate cele 500 de angajamente anuale ale Familiei Regale, multe dintre ele pe meridianele globului. Aici au fost creionate și duse la îndeplinire sutele de vizite prin țară, care au purtat săptămână de săptămână pașii Familiei Regale prin cele mai îndepărtate sau mai mici localități ale țării, unele vizitate de mai multe ori în acești douăzeci și cinci ani. Un volum de muncă imens, realizat cu mijloace modeste și cu colaboratori puțini. Dar cu multă încredere, demnitate, spirit de răspundere și cu multă mândrie. În fiecare an, Familia Regală a desfășurat sute de activități publice dedicate promovării României, susținerii comunităților locale și consolidării relațiilor internaționale. Orașe mari și sate mici, comunități izolate, școli, spitale, centre culturale, unități militare și organizații civice au devenit parte a unui dialog constant între Coroană și societate.

De-a lungul ultimelor două decenii și jumătate, Palatul Elisabeta a fost gazda unor importante primiri oficiale și vizite internaționale. Sub arcadele sale au fost întâmpinați șefi de stat și de guvern, capi ai bisericii, membri ai familiilor regale europene, ambasadori și reprezentanți ai instituțiilor internaționale, generali și ofițeri, academicieni și multe, multe mii de tineri sau, pur și simplu, oameni de toate vârstele și profesiile, consolidând astfel rolul Casei Regale drept punte de dialog și reprezentare externă a României. Ceremoniile de primire, covorul roșu, prezența militarilor Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” și steagurile arborate deasupra arcadei au redat acestui loc solemnitatea și demnitatea pentru care fusese creat.

Palatul a găzduit numeroase seri dedicate promovării economiei românești (locale și naționale), seri dedicate administrațiilor locale județene și municipale, seri dedicate NATO, UE, Crucii Roșii, activităților sociale, medicale, militare, societății civile, sportului, educației, culturii și științei, Academiei Române și Academiei Republicii Moldova. Garden Party, sărbătoarea națională de 10 Mai, reunește anual mii de oameni în grădina Palatului Elisabeta din toate domeniile vieții publice, comunități locale, voluntari, militari, profesori, medici, artiști și tineri din România și Republica Moldova. Este unul dintre cele mai iubite și mai așteptate momente ale anului, pentru fiecare dintre românii care iau parte la eveniment. Există, de câțiva ani încoace, și un Garden Party al copiilor, de 1 iunie.

Din martie 1997, când Regele Mihai și Regina Ana au pornit în primul turneu regal NATO, au trecut aproape 30 de ani. În acest răstimp, Familia Regală a susținut mai bine de 12,000 de activități cu caracter public în țară, 390 de vizite cu sprijin guvernamental în străinătate, a avut 150 de întâlniri cu șefi de Stat și capete încoronate în afara României și 62 de astfel de întâlniri la Palatul Elisabeta.

Sala regilor găzduiește neîntrerupt, din anul 2002 încoace, „Serile Palatului Elisabeta”, o inițiativă a Custodelui Coroanei Margareta și Principelui Radu, care a primit încă de la început încuviințarea Regelui Mihai. Este vorba despre seri cu caracter public, găzduite cam o dată pe lună, unde sunt invitate personalități din București, din țară, din Europa sau din lume, pentru a sublinia importanța în viața românească a diferitelor subiecte: NATO, Uniunea Europeană, societatea civilă, mass-media, armata, oamenii de afaceri, inițiativele economice ale unui județ sau municipiu și multe altele. În „Serile Palatului” se integrează și suita serilor regionale, ca o urmare a zecilor de vizite făcute în județele țării și în Republica Moldova. Ele adună personalități dintr-un județ sau municipiu, care sunt invitate, pentru două ore, alături de influente personalități bucureștene din diverse domenii ale dezvoltării românești și de Corpul Diplomatic. Serile sunt alteori dedicate unor universități, legăturilor bilaterale ale României, unor delegații de demnitari din străinătate, unor concerte. „Serile Palatului Elisabeta“ pot fi dedicate celor peste 80 de organizații aflate sub patronajul Familiei Regale.

Unul dintre cele mai importante evenimente petrecute în Sala regilor a fost cuvântul pe care Regele Mihai l-a rostit în fața reprezentanților societății civile și ai elitei românești, în seara de luni, 26 ianuarie 2004. Discursul uimește și astăzi, prin actualitatea și justețea lui.

Sala regilor este unul dintre cele trei locuri folosite de Regele Mihai, apoi de Majestatea Sa Margareta Custodele Coroanei, pentru ceremoniile de decorări, de acordare a Înaltului Patronaj regal și a certificatelor de furnizor regal (celelalte două locații sunt Holul de Onoare de la Castelul Peleș și Sala Tronului de la Palatul Regal).

Sala regilor a găzduit Jubileul de Diamant al Regelui Mihai și al Reginei Ana în 2008, ziua de naștere a Custodelui Coroanei în 2009, a Principesei Muna a Iordaniei în 2016, a Regelui Simeon al Bulgariei în 2017 și aniversarea a treizeci de ani de la întoarcerea Familiei Regale în țară în 2020.

La Sala regilor a fost depus sicriul cu rămășițele pământești ale Reginei Elena, în ziua repatrierii, 18 octombrie 2019, în drumul de la Aeroportul Otopeni la Curtea de Argeș. Custodele Coroanei a dorit, ca o reparație morală, trecerea Reginei Elena, chiar și pentru o clipă, chiar și dincolo de moarte, pe la Palatul Elisabeta, locul pe care a fost forțată să-l părăsească pe 31 decembrie 1947 și pe care nu l-a mai văzut niciodată în viața ei.

Anul 2018, anul Centenarului Marii Uniri, a găsit Familia Regală la Palatul Elisabeta. Anul 2019, în care România a exercitat președinția Consiliului Uniunii Europene, un fapt de importanță istorică pentru țară, ne‑a găsit tot aici. Anul acesta, deci, se împlinesc douăzeci și cinci de ani de la revenirea Familiei Regale în această reședință, promovând zi de zi interesele fundamentale ale României.
În două decenii, dineurile oficiale au fost organizate cu numeroase ocazii în Sufrageria Mare a Palatului. La ele au fost invitați șefi de stat și suverani, șefi de guvern și de parlament, delegații parlamentare, guvernamentale și diplomatice, venite din Europa, America, Africa și Asia.

Au trecut pragul acestei sufragerii, invitați de Regele Mihai I și, mai apoi, de Majestatea Sa Margareta: Regele Juan Carlos I și Regina Sofía ai Spaniei, Marele Duce Henri și Marea Ducesă de Luxemburg, Președintele Cehiei Miloš Zeman, Președintele Vytautas Landsbergis al Lituaniei (1990–1992), Președintele L**h Wałęsa al Poloniei (1990–1995), Președintele Ucrainei Viktor Iușcenko (2005–2010), Președintele Letoniei Vladis Zatlers (2007–2011), Președintele Sali Berisha al Albaniei (1992–1997), Președinta Republicii Moldova Maia Sandu, Președintele Elveției Ignazio Cassis, Prim-miniștrii Republicii Moldova Dorin Recean (2023–2025) și Alexandru Munteanu, Regele Felipe al VI-lea și Regina Letizia ai Spaniei (ca principi moștenitori), mai mulți membri ai Familiei Regale iordaniene, Regele Charles al III-lea (ca Principe de Wales), Principele Edward al Marii Britanii și Contesa de Wessex, Principele Fra Andrew Bertie (Suveranul Ordinului de Malta 1988-2008), șefii Caselor Imperiale, Regale și Princiare ale Bulgariei, Albaniei, Greciei, Muntenegrului, Rusiei, Serbiei, Prusiei, Austriei, Portugaliei, Germaniei, Liechtensteinului, Luxemburgului, Germaniei, Franței, din Monaco mai mulți membri ai Familiei Regale a Belgiei, președintele Parlamentului Filipinelor José de Venecia Jr., președinții Parlamentului Republicii Moldova Andrian Candu (2015–2019) și Igor Grosu, ministrul de Externe al Cehiei Cyril Svoboda, Prima Doamnă a Cehiei, Livia Klausova (2003–2013), Prima Doamnă a Senegalului, Viviane Wade (2000–2012), ministrul Educației al Emiratelor Arabe Unite Hussain bin Ibrahim Al Hammadi.

Tot aici au loc, uneori, reuniuni de lucru ale Crucii Roșii, ale Fundației Regale Margareta a României, ale Casei Majestății Sale sau ale grupului de lucru ce implementează programe de dezvoltare rurală la Castelul Săvârșin.

Începând din anul 2020, Palatul Elisabeta găzduiește Expoziția Regală permanentă, prin care mii de vizitatori pot descoperi istoria recentă a Coroanei Române și rolul Familiei Regale în societatea contemporană. Vizitele publice, organizate periodic, au redeschis pentru public unul dintre cele mai simbolice spații ale Bucureștiului și au oferit unei noi generații posibilitatea de a înțelege mai bine legătura dintre tradiție, statalitate și modernitate.

Astăzi, după douăzeci și cinci de ani de viață regală continuă la Palatul Elisabeta, clădirea nu mai este doar martora unei istorii dramatice, ci și expresia unui prezent construit cu răbdare și responsabilitate. Fiecare salon, fiecare galerie și fiecare colț al grădinii păstrează memoria unei reconstrucții tăcute, realizate zi după zi, prin muncă, loialitate și credință în destinul României.

În jurul Palatului Elisabeta s-a consolidat și activitatea Fundației Regale Margareta a României, una dintre cele mai importante organizații caritabile și sociale din țară. În ultimii ani, fundația a sprijinit mii de vârstnici vulnerabili, copii din medii defavorizate, tineri talentați și comunități aflate în dificultate. Programele dedicate educației, mentoratului, solidarității între generații și susținerii culturii au devenit exemple de implicare civică și responsabilitate socială.

În acești 25 de ani, Palatul Elisabeta a devenit mai mult decât o reședință regală. A devenit un simbol al stabilității și al continuității într-o lume aflată într-o permanentă schimbare. A fost un loc în care memoria nu a fost uitată, în care respectul pentru instituții și pentru oameni a rămas esențial și în care ideea de serviciu public a fost trăită cu discreție și consecvență. Palatul Elisabeta, deasupra căruia flutură mândru stindardul suveranului atunci când Regina se află în reședință, funcționează în inima capitalei unei republici. El este o oază de liniște în plin centru al unei capitale europene.

Drumul parcurs din 18 mai 2001 până astăzi a fost unul al reconstrucției. Reconstrucția unui spațiu, a unei memorii și a unei relații între Coroană și societate. Cu mijloace adesea modeste, dar cu multă demnitate, responsabilitate și credință, Palatul Elisabeta a redevenit „adresa regalității pe harta României de astăzi”, așa cm spunea Alteța Sa Regală Principele Radu.

Aniversarea a 25 de ani de la revenirea Familiei Regale la Palatul Elisabeta este și un argument al contribuției regale la societatea românească. Palatul nu a încetat, în acest răstimp, să fie izvorul acțiunilor regale în Capitală, în comunități din țară și din Republica Moldova, precum și în Uniunea Europeană și în lumea largă, care au consolidat prezentul și au pus România mai bine pe hartă.

Palatul Elisabeta nu vorbește doar despre trecut. Vorbește despre permanență, despre răbdare și despre credința că instituțiile clădite pe respect, onoare și responsabilitate pot continua să inspire generații întregi, prin reprezentare și serviciu public.

În anul 2006, la Editura Humanitas, a apărut un volum intitulat „Palatul Elisabeta”, care vorbește, în imagini și cuvinte, despre rostul de astăzi al celui mai mic și celui mai tânăr palat regal din România. Câțiva ani mai târziu, a fost publicat de către Editura Curtea Veche volumul intitulat „Povestea Palatului Elisabeta”, semnat de Principele Radu și ilustrat de fotografii care acompaniază o retrospectivă a ultimilor douăzeci de ani ai Familiei Regale la Palatul Elisabeta și a istoriei acestuia.

Foto și text, pagina de Facebook Familia Regala a Romaniei

Scrisoarea Prefericitului Patriarh Daniel, 10 Mai 2026
10/05/2026

Scrisoarea Prefericitului Patriarh Daniel, 10 Mai 2026

👑
09/05/2026

👑

Ediția emisiunii , difuzată sâmbătă, 9 mai, la .În ediţia „Ora Regelui” din 9 mai, vizităm expoziţia documentară 1866-2026, dedicată celor 16...

Ora Regelui, ediție în premieră160 de ani de la fondarea Casei Regale a României, 1866-2026TVR 1 – sâmbătă, 9 mai 2026, ...
08/05/2026

Ora Regelui, ediție în premieră

160 de ani de la fondarea Casei Regale a României, 1866-2026
TVR 1 – sâmbătă, 9 mai 2026, ora 13.00 (5 mai, ora 8.15) / TVR Internațional – sâmbătă, 9 mai 2026, ora 16.30 / TVR Moldova – joi, 14 mai 2026, ora 16.00

Expoziţia documentară dedicată Casei Regale, la împlinirea a o sută șaizeci de ani de la fondare, a reunit fotografii din arhiva istorică AGERPRES și o selecţie de obiecte din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României. Cele 32 de imagini parcurg mai multe decenii și alcătuiesc o expoziție care a călătorit în Belgia, Finlanda, Spania și Egipt. A însoțit Familia Regală în vizitele publice externe, s-a prezentat în fața comunităților de români din diaspora și a povestit străinilor despre România, partenerul lor în cele mai importante organizații ale lumii.

În interviul acordat emisiunii ”Ora Regelui”, profesorul de sociologie Bogdan Bucur analizează câteva dintre evenimentele cu relevanță majoră în istoria țării: împrejurările Unirii Principatelor, decalajul economic și cultural al României față de țările europene, la venirea Principelui Carol, apoi perioada domniei sale, transformarea țării, urmările Războiului ruso-turc și declararea Independenței României.

Printre domeniile în care organizarea era imperios necesară, la crearea tânărului Stat român, a fost și cel monetar. Primul edificiu al Monetăriei datează din anul 1870, o instituție-simbol, strâns legată de istoria țării, până în zilele noastre.

Prezintă: Bogdan Șerban-Iancu / Editor de imagine: Nicolaie Cernat / Producător: Lidia Voicu / Realizatori: Bogdan Șerban-Iancu, Diana Ilica

Foto și text, pagina de Facebook Familia Regala a Romaniei

Vizită regală la Televiziunea Română, mai 2026Vineri, 8 mai, Majestatea Sa Custodele Coroanei și Alteța Sa Regală Princi...
08/05/2026

Vizită regală la Televiziunea Română, mai 2026

Vineri, 8 mai, Majestatea Sa Custodele Coroanei și Alteța Sa Regală Principele Radu au fost oaspeții Societății Române de Televiziune, în ajunul aniversării a 160 de ani de la fondarea Casei Regale și a Statului român modern, precum și cu ocazia împlinirii, în acest an, a 70 de ani de existență a Societății Naționale de Televiziune.

Prezența Familiei Regale în sediul central al instituției reafirmă o relație strânsă, oferind continuitate unei legături simbolice pentru istoria modernă și contemporană a României. Această vizită a evocat, bineînțeles, și momente trecute, începând cu vizita de referință a Regelui Mihai I și a Reginei Ana din anul 1997, urmată de vizitele Custodelui Coroanei și a Principelui Radu din anii 2015 și 2018.

La sosire, cuplul regal a fost întâmpinat de doamna Adriana Săftoiu, președinte-director general. În cadrul discuțiilor purtate cu Majestatea Sa și cu Alteța Sa Regală, a fost subliniat rolul televiziunii naționale în mass-media românească și în societatea contemporană.

Vizita a continuat în corpul “Studiouri”, unde Familia Regală a fost salutată de membrii Comitetului Director: Carla Tompea (Director Direcția TV), Anca Lăzărescu (Direcția INFO), Marius Portik (Direcția Digital și Producție Promo) și Laurențiu Oprea (Departament Comercial). Majestatea Sa și Principele Radu au semnat în cartea de onoare a TVR.

Momentul central al vizitei a avut loc în Studioul 2, unde Custodele Coroanei și Principele Radu au participat la transmisiunea în direct a Jurnalului de la ora 12.00, de pe canalele TVR 2 și TVR INFO.

În dialogul cu jurnalistul Cristian Petru, Majestatea Sa a vorbit despre însemnătatea acestui an, în care sărbătorim 160 de ani de la fondarea Casei Regale și a Statului român modern.

În cadrul interviului, au fost abordate subiecte precum rolul Casei Regale în modernizarea României, precum și eforturile diplomatice și sociale depuse după anul 1989. A fost evocată recenta participare a cuplului regal la Stockholm, la aniversarea a 80 de ani a Regelui Carl al XVI-lea Gustaf, eveniment ce a reafirmat legăturile strânse ale Familiei Regale a României cu marile familii regale ale lumii. Totodată, au fost prezentate principalele evenimente dedicate Sărbătorii Naționale de 10 Mai.

Ulterior, Familia Regală a mers la sediul Știrilor TVR, unde a avut loc o întâlnire cu jurnaliștii și echipele tehnice, urmată de o vizită în Studioul 11.

TVR TVR1

Foto și text, pagina de Facebook Familia Regala a Romaniei

🇷🇴🇵🇱 Alteța Sa Regală Principesa Sofia a reprezentat pe Majestatea Sa Custodele Coroanei la recepția organizată de Ambas...
06/05/2026

🇷🇴🇵🇱 Alteța Sa Regală Principesa Sofia a reprezentat pe Majestatea Sa Custodele Coroanei la recepția organizată de Ambasada Republicii Polone cu ocazia Zilei Naționale, la Clubul Diplomatic din București. A fost prezentă doamna Constanța Iorga, șeful Casei Majestății Sale.

Au susținut discursuri Excelența Sa domnul Paweł Soloch, Ambasadorul Republicii Poloniei, și doamna Clara Staicu, Secretar de Stat pentru Afaceri Europene, Orientul Mijlociu și Africa. Au participat membri ai Corpului Diplomatic acreditat la București și reprezentanți ai altor instituții ale Statului român.

Ambasada Poloniei la Bucureşti / Ambasada RP w Bukareszcie

Foto și text, pagina de Facebook Familia Regala a Romaniei

Astăzi se împlinesc 130 de ani de la nașterea Reginei-Mamă Elena a RomânieiMajestatea Sa Regina-Mamă Elena a României, n...
03/05/2026

Astăzi se împlinesc 130 de ani de la nașterea Reginei-Mamă Elena a României

Majestatea Sa Regina-Mamă Elena a României, născută Alteţa Sa Regală Principesa Elena a Greciei şi a Danemarcei, la 3 mai 1896, mama Regelui Mihai, a fost fiica Majestăţilor Lor Regelui Constantin I al elenilor şi Reginei Sofia, născută Principesă a Prusiei. A fost sora Regilor George al II-lea, Alexandru şi Pavlos ai Greciei. A fost strănepoata Reginei Victoria a Marii Britanii și stră-strănepoata Țarului Nicolae I al Rusiei.

Principesa Elena s-a căsătorit la Atena, la 10 martie 1921, cu Principele Moştenitor Carol, de care a divorţat la 21 iunie 1928. În anul 1940 a devenit Regina-Mamă a României. A murit în ziua de 28 noiembrie 1982, la Lausanne.

Tânăra principesă venită din Grecia, posesoarea unei identităţi care aduna în ea toată regalitatea europeană de secole, avea să joace un rol luminos în întunecata istorie a secolului XX în România.

Generațiile de astăzi au, desigur, șansa să înțeleagă mai bine cât de mult a însemnat Regina-Mamă Elena pentru ţară. Fiindcă afecţiunea, educaţia şi orizontul său spiritual au jucat un rol hotărâtor în formarea fiului ei, Mihai, ca om şi ca rege, într-un timp al alienării, al iraţionalului, al cruzimii şi al autodistrugerii.

Regina Elena a avut o mare credinţă – despre care spunea că îi aduce putere – şi înţelepciune. Regina-Mamă a fost, pentru întreaga ei familie, un îndrumător plin de tact, nu pentru că ştia să dea sfaturi, ci pentru că poseda rara calitate de a ști să înveţi din propriile greşeli pentru a te forma ca om. Deşi nu a fost ocolită de suferinţă, ea nu s-a lăsat niciodată copleşită de amărăciune, o calitate pe care fiul său a moştenit-o. Totodată, rolul pe care l-a avut în familie, ajutându-şi fiul, Regele Mihai, să-şi păstreze dreapta judecată în momente dificile, a fost una dintre cele mai importante comori de care regele şi ţara au beneficiat în acele vremuri.

Simţul umorului a fost o altă importană trăsătură de caracter a Reginei Elena, una dintre armele secrete ale ei şi ale fiului său, Mihai.

Ca regină-mamă a României, ea a fost curajoasă şi şi-a păstrat această calitate chiar după ce a suportat exilul de atâtea ori, împrejurări care ar fi doborât o femeie mai puţin hotărâtă sau cu mai puţină forţă spirituală. Chiar în timpul războiului, când s-a confruntat cu nazismul, în încercarea de a-i ajuta pe evrei, a arătat o excepţională tărie de caracter, urmărind ceea ce ştia că este drept şi bun, reuşind să aibă mereu o prezenţă demnă. Implicarea sa în salvarea atâtor vieţi ale unor oameni de credinţă iudaică, în timpul dictaturii lui Ion Antonescu, a fost recunoscută formal prin acordarea postmortem, de către Memorialul Yad Vashem, a titlului de „Drept între popoare“.

Amintirea Reginei-Mamă Elena este un tezaur de gânduri bune şi de iubire, inoculat în sufletul Regelui Mihai, al Custodelui Coroanei Margareta şi al celorlalţi membri ai Familiei care i-au fost alături. Regina-Mamă a României a ajuns în ţara ei de adopţie în octombrie 1920. Aici aveau să o aştepte evenimente dintre cele mai complicate şi mai contrastante: căsătoria ratată cu Principele Carol, fericirea de a deveni mama micului Mihai, umilinţa de a asista la aventurile tânărului ei soţ, îngrijorarea şi amărăciunea Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria.
Urmează renunţarea la Tron a soţului ei şi plecarea lui în Franţa, apoi moartea Regelui Ferdinand şi venirea pe Tron a fiului ei de şase ani. A ştiut să stea alături de Regina Maria, cu multă diplomaţie şi modestie, câştigând admiraţia şi afecţiunea ei. A fost alături de fiul său în toate împrejurările, ocrotindu-i copilăria şi încercând să şteargă neajunsurile provocate de lipsa tatălui. A divorţat de Carol la 21 iunie 1928.

Venirea pe Tron a lui Carol al II-lea, în 1930, a însemnat începutul unui lung şir de umilinţe, şicane şi nedreptăţi. În anul 1932 a plecat în exil la Florenţa, unde cumpărase o casă pe care a numit-o „Vila Sparta“ şi a decorat-o cu un gust desăvârşit. Exilul din 1932 al Elenei nu era primul; şi timpul a dovedit că nu avea să fie nici ultimul. Toată lumea venea cu bucurie la Vila Sparta: mama, fraţii, surorile ei, dar mai ales fiul, aflat acum departe de mamă, sub controlul direct al tatălui. Tânărul Mihai era atât de fericit să stea cele câteva săptămâni pe an permise de tată la Vila Sparta!

Când, la iniţiativa şi decizia generalului Antonescu, Regina-Mamă revine în România, în 1940, ţara şi fiul său aveau nevoie de ea mai mult ca niciodată. A stat în România, alături de Regele Mihai, din 1940 până la 3 ianuarie 1948. Mai ales după 1945, a trecut printr-una dintre cele mai grele şi mai neplăcute situaţii pe care cineva şi le-ar putea imagina. Regina-mamă a fost un suport moral de neînlocuit pentru Suveranul în vârstă de nouăsprezece ani, sfătuindu-l, încurajându-l şi, în special, înţelegându-l în fiecare clipă.

Regina-Mamă Elena a fost colonel onorific, conducând Regimentul 9 Roşiori, încă de pe vremea când era Principesă a României, în anii ’20. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, unitatea militară s-a numit „Regimentul 9 Roşiori Regina Elena“.

Din 1945 şi până la plecarea din ţară, regina-mamă şi fiul ei au fost singuri în faţa tăvălugului sovietic. Cu curaj şi credinţă, uneori cu simţul umorului, ei au făcut faţă acestor ani fără să dea semne de slăbiciune.

Regina-Mamă a început, în 1948, ultimul şi cel mai lung exil din viaţa ei. A plecat din nou la Vila Sparta şi i-a ajutat pe Rege şi pe tânăra lui familie. A fost mentorul spiritual al Majestății Sale Margareta, prima sa nepoată. Pentru Regina Ana şi pentru Custodele Coroanei Margareta, pentru Principesele Elena, Irina, Sofia şi Maria, Regina-Mamă şi casa ei de la Florenţa au însemnat un capitol de neşters din viaţa lor.

La 18 octombrie 2019, după 37 de ani de la decesul său, la Lausanne, în Elveția, Regina-Mamă Elena a fost repatriată și își doarme somnul de veci în Pridvorul Noii Catedrale Arhiepiscopale și Regale de la Curtea de Argeș.

Regina-Mamă Elena rămâne un simbol al Familiei Regale şi un exemplu european, nu doar prin nobleţea originii sale, ci şi prin valorile şi principiile în care a crezut întreaga viaţă. Regina reprezintă un caz unic şi pentru că a fost nepoată a patru regi, fiică a doi regi, soră a trei regi, soţie de rege şi mamă de rege. Întreaga Europă, unită şi liberă, ar trebui să se plece, respectuoasă, în faţa unei astfel de femei.

Cele două reședințe regale de astăzi, Palatul Elisabeta și Castelul Săvârșin, sunt puternic marcate de Regina Elena, atât din punct de vedere istoric, cât și din punct de vedere estetic. Dintre ele, Castelul Săvârșin se dovedește a fi creația exclusivă a reginei. Majestatea Sa Margareta a continuat legământul față de Săvârșin, care a ajuns din nou așa cm l-a lăsat Regina Elena.

Arthur Gould Lee îşi încheia astfel cartea dedicată Reginei-Mamă Elena:

Dar ea îşi mai descoperise şi un echilibru interior, în care nu era loc pentru regrete, amărăciuni sau iluzii, sau pentru altceva în afară de înţelegere şi compasiune — un echilibru pe care poate că nu l-ar fi atins niciodată dacă n-ar fi fost încercată de atâtea suferinţe, dacă viaţa ei ar fi fost întotdeauna liniştită.

Foto și text, pagina de Facebook Familia Regala a Romaniei

🇷🇴🇸🇪 Ziua de joi, 30 aprilie, a fost dedicată ceremoniilor oficiale prilejuite de aniversarea Majestății Sale Regelui Ca...
30/04/2026

🇷🇴🇸🇪 Ziua de joi, 30 aprilie, a fost dedicată ceremoniilor oficiale prilejuite de aniversarea Majestății Sale Regelui Carl XVI Gustaf al Suediei.
Programul oficial a debutat la Capela Regală din Stockholm, unde Custodele Coroanei Române și Principele Radu au luat parte la slujba de Te Deum. Alături de Familia Regală suedeză, au participat Familii Regale străine, șefi de Stat ai lumii, membri ai Guvernului și Parlamentului suedez, personalități din societatea civilă, reprezentanți ai organizațiilor cu patronaj regal, veterani și reprezentanți ai instituțiilor Credinței din toate confesiunile și din toate religiile.
Ulterior, cuplul regal român a participat la ceremonia de schimbare a gărzii, unul dintre cele mai simbolice momente ale tradiției monarhice, militare și ceremoniale suedeze, desfășurat în decorul solemn al Palatului Regal din Stockholm.

Programul a continuat la Lejonbacken, intrarea de nord a Palatului Regal, unde formații corale din diferite regiuni ale Suediei și-au dat cursul în cadrul unui moment muzical festiv.

La Primăria din Stockholm, Majestatea Sa și Alteța Sa Regală au participat la dejunul oficial oferit de Consiliul Municipal în onoarea aniversării regale. Au luat parte reprezentanți ai Parlamentului, Guvernului, autorităților locale și membri ai Corpului Diplomatic.

Ambasada României în Regatul Suediei

Foto și text, pagina de Facebook Familia Regala a Romaniei

Address

Timisoara

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Alianţa Naţională pentru Restaurarea Monarhiei - Filiala Timiş posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The University

Send a message to Alianţa Naţională pentru Restaurarea Monarhiei - Filiala Timiş:

Share