Pagina UB de știință

18/04/2026

Nu știm în alte orașe 🗺️ cm a fost vremea astăzi, dar în București ziua a început 🌤️ cu soare, care a încălzit orașul până la 21 de grade.

Câteva ore mai târziu, o ploaie ⛈️ torențială a răcorit atmosfera, iar apoi a (re)venit soarele.

Dacă sunteți 👀 curioși să aflați cm și de ce apar aceste schimbări ⚡️ bruște și extreme, ne vedem hashtag , unde cercetătorul Bogdan Antonescu vine „la scenă deschisă” și va susține conferința „Știința extremelor: România, între tornade și valuri de căldură”

📅 Marți, 21 aprilie 2026
⏱️ Ora 18:00
📌 Sala Media a Teatrului Naţional "I. L. Caragiale" Bucureşti

Cercetătorul Bogdan Antonescu propune o incursiune în mecanismele care stau la baza ‼️ celor mai intense manifestări ale vremii și în modul în care schimbările climatice influențează frecvența și intensitatea acestora.

Participarea la conferință este gratuită, în limita locurilor disponibile, și se realizează pe baza unei rezervări prealabile aici: eventbrite.com/e/stiinta-la-scena-deschisa-romania-intre-tornade-si-valuri-de-caldura-tickets-1986310783022

Până atunci, vă invităm 🖥️ să urmăriți înregistrarea primei conferințe din seria „Știință la scenă deschisă”, susținută de prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc.

2 likes. "Știința la scenă deschisă cu prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc: 90% microbi. Cine are grijă de cine?"

12/04/2026

Cu prilejul Sărbătorilor Pascale, vă transmitem cele mai calde urări de sănătate, liniște, pace și momente fericite alături de cei dragi!

Sărbători fericite! ✨

17/03/2026

Sunteți minunați, iubitori de ! ✨❤️ Ne-ați făcut cel mai frumos cadou: sala plină la prima ediție a conferințelor 𝐒̦𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐚 𝐥𝐚 𝐬𝐜𝐞𝐧𝐚̆ 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐬𝐚̆.

Aici cunoașterea iese din culise. În prim-plan, doar argumente.

Conferința 🤩 inaugurală a acestei serii, „90% microbi. Cine are grijă de cine? Lecții pentru sănătatea noastră și a Planetei” este susținută de prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, cercetătoare și cadru didactic la Universitatea din ❤️ Bucureștiului.

23/02/2026

🤖 𝐏𝐨𝐭 𝐦𝐚𝐬̦𝐢𝐧𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐢̂𝐧𝐭̦𝐞𝐥𝐞𝐚𝐠𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐚𝐝𝐞𝐯𝐚̆𝐫𝐚𝐭 𝐞𝐦𝐨𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐮𝐦𝐚𝐧𝐞? 🤖

👉 Universitatea din București, prin The Research Institute of the University of Bucharest, l-a invitat pe profesorul Peter Mantello, de la Ritsumeikan Asia Pacific University din Japonia, să ne 🗣️ vorbească despre miturile și realitățile din spatele controversatului concept de „inteligența artificială emoțională”, în primul episod al 🎙️ seriei 𝐀𝐈 𝐒𝐩𝐨𝐭𝐥𝐢𝐠𝐡𝐭.

Vă invităm 👀 să urmăriți o discuție despre ce este inteligența artificială emoțională, despre cm 🔎 reconfigurează inteligența artificială emoțională interacțiunile 👥 de la locul de muncă sau despre cât de mult influențează tehnologiile de inteligență artificială ceea ce se întâmplă acum în universitățile noastre.

Cum? 👇 Cu doar un click mai jos. Enjoy!

English version belowPot mașinile să înțeleagă cu adevărat emoțiile umane? Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB) l-a invitat pe profe...

11/02/2026

𝐙𝐢𝐮𝐚 𝐈𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥ă 𝐚 𝐅𝐞𝐦𝐞𝐢𝐥𝐨𝐫 ș𝐢 𝐅𝐞𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 î𝐧 Ș𝐭𝐢𝐢𝐧ță 💜

👩‍🔬 Știați că doar aproximativ 30% dintre cercetătorii din întreaga lume sunt femei?

Pentru că remedierea dezechilibrului de reprezentare de gen în domeniile științei joacă un rol important în arhitectura planului de dezvoltare 🌍 globală, noi, la Universitatea din ❤️ Bucureștiului, am lansat, de-a lungul anilor, o serie de inițiative menite să elimine această discrepanță:

Astfel, prin proiecte precum 𝐔𝐁 𝐟𝐨𝐫 𝐖𝐨𝐦𝐞𝐧 𝐢𝐧 𝐒𝐜𝐢𝐞𝐧𝐜𝐞, care promovează realizările cercetătoarelor noastre, și prin participarea în activitățile consorțiului european 𝐀𝐓𝐇𝐄𝐍𝐀, UB susține egalitatea de gen și dezvoltarea profesională în cercetare. 🌍🤝

📊 De asemenea, proiectele 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐑𝐎.𝐮𝐧𝐢𝐛𝐮𝐜.𝐫𝐨 și 𝐇𝐚𝐫𝐭𝐚 𝐂𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭ă𝐭𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐔𝐁 aduc în prim-plan contribuțiile cercetătoarelor din comunitatea noastră, oferind acces direct la articole, publicații și rezultate relevante pentru societate.

05/02/2026

European Commission lansează 🎙️ o consultare publică pentru elaborarea unui 𝐏𝐥𝐚𝐧 𝐝𝐞 𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐮𝐧𝐞 𝐝𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐭 𝐟𝐞𝐦𝐞𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞, 𝐢𝐧𝐨𝐯𝐚𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐬𝐭𝐚𝐫𝐭-𝐮𝐩-𝐮𝐫𝐢.

Inițiativa ❤ vizează promovarea egalității de gen, sprijinirea carierelor științifice și a antreprenoriatului 🔝 inovator feminin.

Contribuția noastră 🙌 este esențială pentru conturarea unui plan de acțiune 🔎 cuprinzător și cu impact real.

Alătură-te conversației și fă o diferență, accesând linkul din primul comentariu 👇

📢 Avem nevoie de tine pentru a face din UE cel mai atractiv loc pentru femeile care lucrează în domeniul cercetării și inovării!

Comisia 🇪🇺 lansează o cerere de contribuții pentru a sprijini Planul de acțiune pentru femeile din cercetare, inovare și startup-uri.

🔍 Dorim opiniile tale cu privire la:

🔹 Provocările cu care se confruntă femeile în cercetare și inovare, precum subreprezentarea și prejudecățile
🔹 Barierele specifice pentru grupurile subreprezentate
🔹 Soluții pentru promovarea egalității, diversității și incluziunii și pentru combaterea violenței bazate pe gen

Contribuția ta este esențială pentru conturarea unui plan de acțiune cuprinzător și cu impact real.

Împreună putem elimina barierele și valorifica pe deplin potențialul tuturor femeilor și al grupurilor subreprezentate.

Alătură-te conversației și fă o diferență, accesând linkul din primul comentariu 👇

24/01/2026

🇹🇩 Astăzi, 24 ianuarie 2026, de Ziua Unirii Principatelor Române, Universitatea din ❤️ Bucureștiului, prin Facultatea de Biologie și The Research Institute of the University of Bucharest, transmite un mesaj contemporan al solidarității: începutul unei expediții științifice în Antarctica, cu participarea a doi cercetători de la Universitatea din București, alături de alți doi cercetători de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice.

👉 În cadrul programului științific, echipa urmărește trei direcții majore care se completează reciproc:
🔹 Influența schimbărilor climatice asupra biodiversității – investigarea modului în care ecosistemele fragile reacționează la modificări rapide de temperatură și habitat, ca indicator timpuriu al transformărilor climatice.
🔹 Permafrostul: de la noi agenți infecțioși la biomolecule farmaceutice active – explorarea permafrostului ca zonă de dublă miză: pe de o parte, riscuri biologice emergente; pe de altă parte, oportunități de identificare a unor biomolecule cu potențial farmacologic.
🔹 Adaptarea organismului uman la stresul termic – analiza răspunsurilor fiziologice în condiții extreme, cu aplicații în medicina mediului, prevenție și sănătate ocupațională.

24/01/2026

La mulți ani, dragi români, indiferent unde v-ați afla! ❤️ Astăzi vă facem un cadou și aducem cercetările UB 🇷🇴 despre România la un click distanță de voi, pe platforma descopeRO.unibuc.ro ✨

Proaspăt lansata 📲 platformă vă permite să descoperiți activitatea cercetătorilor români de la Universitatea din București, într-o formă accesibilă tuturor și evidențiază contribuțiile lor la înțelegerea aspectelor esențiale ale vieții și calității vieții din România.

🎓 Cercetările prezentate pe descopeRO.unibuc.ro acoperă domenii de impact global, particularizate la nivel local pentru România, de la sănătate publică, educație și demografie, la mediu, economie și digitalizare, și reflectă valorile fundamentale ale universității: excelența academică, libertatea cercetării și responsabilitatea socială.

23/01/2026

FREEEESH! 🛜 Am lansat descopeRO.unibuc.ro/, platforma care își propune să prezinte activitatea 🔎 cercetătorilor români de la Universitatea din ❤ Bucureștiului, într-o formă cât mai accesibilă și utilă comunității, și să evidențieze contribuțiile lor la înțelegerea aspectelor esențiale ale vieții și calității vieții 🇷🇴 din România.

descopeRO.unibuc.ro/ este un instrument de comunicare a științei – transparent, accesibil și orientat 📲 spre public – care reunește proiecte de cercetare, publicații și rezultate științifice relevante, facilitând astfel 👀 diseminarea cunoștințelor generate la UB și stimulând dialogul între comunitatea academică, decidenți, mediul public și societatea civilă.

🙌 „Prin lansarea platformei descopeRO.unibuc.ro ne propunem să construim o punte reală între cercetare și societate. Platforma pune în lumină contribuțiile cercetătorilor Universității din București la înțelegerea provocărilor contemporane și la formularea de soluții bazate pe evidențe pentru probleme care contează pentru România. Proiectul descopeRO.unibuc.ro vine, firesc, în completarea Hărții Cercetătorilor UB, inițiativa care cartografiază expertiza și prezența internațională a cercetătorilor UB. Dacă harta oferă o perspectivă structurală asupra comunității de cercetare a Universității din București, descopeRO.unibuc.ro pune accent pe conținutul și impactul cercetării, aducând mai aproape de public rezultatele științifice și relevanța lor pentru viața socială și pentru fundamentarea viitoarelor politici publice”, remarcă prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, prorector UB pentru Cercetare.

Postări asemănătoare: Platforma dedicată cooperărilor diasporei academice și de excelență cu mediile profesionale și instituționale din România Universitatea din București lansează „Harta cercetătorilor UB”, o platformă interactivă care transparentizează și promovează prezenț...

07/01/2026

BREAKING ‼️ Revista Nature, cel mai important 🔎 jurnal științific internațional, a publicat astăzi un studiu care rescrie ✍️ istoria ceratopsienilor, „dinozauri cu coarne” aparținând Cretacicului târziu.

🦖 Studiul a fost realizat de o echipă de cercetători coordonată de prof. Susannah Maidment de la Natural History Museum, London, alături de specialiști 🔝 din instituții de cercetare de prestigiu din Marea Britanie, Ungaria, Germania și România, printre care și conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava, cercetător și cadru didactic la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București.

O parte 🦕 dintre fosilele care stau la baza noului studiu au fost descoperite în Geoparcul Internațional U N E S C O Țara Hațegului, parte din patrimoniul administrat de Universitatea din ❤ Bucureștiului.

👀 Studiul corectează o idee veche de peste un secol, conform căreia ceratopsienii, dinozauri cunoscuți pentru trăsăturile lor craniene distinctive, nu ar fi ajuns niciodată în Europa. Noile investigații indică faptul că fauna cretacică europeană era mult mai diversă decât s-a considerat, iar fosilele din România și Ungaria oferă dovezi că dinozaurii ceratopsieni erau prezenți în regiune și au produs aici adaptări distinctive. Aceste concluzii deschid o nouă perspectivă asupra modului în care continentul european a funcționat în trecutul geologic ca spațiu de evoluție și interconectare pentru diferite grupe de dinozauri.

Postări asemănătoare: Contribuție a Universității din București într-un studiu despre istoria genomului uman din Sud-Estul Europei, publicat în revista Nature „Noi, universitarii care facem cercetare, putem trăi plăcerea absolută ȋn actul didactic care, cred eu, este predarea atât a ...